Alimentele „bio”: cât este adevăr şi cât marketing la produsele cu etichetă verde

Organic, eco sau bio sunt cuvintele cheie care declanşează în mintea a tot mai mulţi români imboldul de a cumpăra, indiferent de preţul plătit. În esenţă, vorbim despre un anumit mod de a face agricultură – prin procedee ce nu afectează mediului înconjurător şi sănătăţii omului, dar şi un „bilet” plătit de consumatori în speranţa că vor trăi mai mult şi mai bine. Cât este însă pur marketing în toată această afacere cu etichete verzi?

În contextul în care lucrează la revizuirea regulamentului privind producția și etichetarea alimentelor bio, europarlamentarii din cadrul Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European au discutat, săptămâna trecută, cu mai mulţi experţi din unitatea pentru evaluarea opțiunilor științifice și tehnologice în speranţa că vor putea oferi un răspuns clar cu privire la beneficiile produselor bio pentru organismul uman. Concluzia este însă că, momentan, nu există suficiente informaţii ştiinţifice care să ateste, fără echivoc, faptul că produsele bio sunt mai bune pentru om decât celelalte produse alimentare. „Există o lipsă de dovezi privind valoarea nutritivă a produselor bio față de cele obișnuite”, a afirmat Bernhard Watzl de la Institutul Max Rubner din Germania.

Totuşi, potrivit unei prezentări a profesorului doctor Ewa Rembialkowska de la Universitatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii Varşovia, mai multe studii au relevat faptul că, spre exemplu, plantele cultivate conform principiilor agriculturii organice conţin cantităţi mai mari de polifenoli decât plantele non-organice. Polifenolii sunt antioxidanţi care, spun cercetătorii, reduc riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, neurodegenerative şi anumite tipuri de cancer. De asemenea, produsele bio au o concentraţie cu până la 48% mai mică de cadmiu, un metal care se poate acumula în rinichi afectând mecanismul de filtrare şi nu numai.

Totodată, concentraţia de nitrogen din produsele organice este cu 10% mai mică decât în alimentele obişnuite, în cazul nitraţilor diferenţa este de 30%, iar a nitriţilor cu 89%. Mai mult, în alimentele obişnuite, frecvenţa apariţiei de pesticide este de patru ori mai mare.

În concluzie,  Rembialkowska susţine că, potrivit studiilor care au luat în calcul conţinutul din nutrienţi, alimentele organice sunt mai bune pentru sănătatea omului decât alimentele convenţionale, iar consumul regulat de alimente bio ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra sănătăţii. 

Ce spun testele pe animale

În ceea ce priveşte testele pe animale efectuate după 2004, acestea au indicat că şoarecii hrăniţi cu morcovi organici au devenit mai rezistenţi la boli comparativ cu cei hrăniţi cu alimente obişnuite. La fel, imunitatea găinilor hrănite organic a fost mai mare, în timp ce efectele acestor alimente asupra muştelor drosophila melanogaster M s-au tradus printr-o mai mare rezistenţă la stres şi o fertilitate crescută.

„Plantele crescute organic conţin mai puţine substanţe dăunătoare precum pesticide, cadmiu sau nitraţi şi mai multe componente nutritive precum polifenolii; extractele sau sucurile din plante bio au efectul de a preveni mutaţiile genetice şi ajută în lupta cu cancerul; creşte imunitatrea animalelor de laborator”, concluzionează cercetătoarea potrivit căreia sunt necesare mai multe studii pe animal, dar mai ales pe oameni.

Cu toate acestea, „salvarea” oamenilor, spun alţi cercetători, ar putea veni mai degrabă din preocuparea acestora pentru o alimentaţie echilibrată mai bogată în fructe şi legume şi nu neapărat din faptul că preferă alimentele ecologice. „Atitudinea sau stilul de viață „organic” are un impact pozitiv asupra sănătății: cumpărătorii de alimente organice au tendinţa de a consuma mai multe fructe, legume, cereale integrale sau fructe cu coajă lemnoasă decât consumatorii de produse non-organice”, a explicat Axel Mie, de la Universitatea suedeză de Științe Agricole, și Johannes Kahl, de la Asociația olandeză pentru sănătate și calitatea alimentelor.

Cum arată produsele bio

Alimentele organice au fost reglementate de UE încă din 2007, când a apărut un prim Regulament în acest sens, urmat de un al doilea, în 2008, prin care au fost introduse elemente privind etichetarea acestor produse. Potrivit acestora, producătorii care vor să scoată pe piaţă alimente organice trebuie să obţină certificare din partea organismelor abilitate, urmare a respectării unor condiţii stricte. Spre exemplu, procedeele de producţie trebuie să fie în acord cu natura şi cu ciclurile acesteia şi să presupună un consum responsabil de apă şi energie. De asemenea, fructele şi legumele pot obţine certificarea bio doar dacă sunt din seminţe ecologice, iar îngrăşămintele folosite sunt şi ele considerate bio.

În România, produsele certificate au pe etichetă sigla naţională „ae”, specifică produselor ecologice, alături de sigla comunitară.

Alimentele pot fi etichetate ca fiind bio doar atunci când cel puțin 95% din ingredientele lor sunt de natură organică. 

O piaţă în continuă creştere

Potrivit datelor Comisiei Europene, piaţa mondială a alimentelor bio a crescut în ultimii 30 de ani de la zero la peste 66 de miliarde de euro (în 2013), din care în jur de 22,2 miliarde de euro sunt rulaţi doar în UE. Statele membre cultivă peste 10,2 milioane de hectare, adică 5,7% din terenul arabil al Uniunii, iar cei mai mari producători sunt Italia, cu aproximativ 46.000 de producători şi o suprafaţă cultivată de 8,9% din total, urmată de Spania cu 30.500 de producători şi 7,5% din terenul arabil şi  Polonia cu aproximativ 26.000 de producători şi 18,6% din suprafaţa arabilă.  În România, potrivit MADR, existau în 2014 în jur de 14.500 de producători ecologici care cultivau peste 289.200 de hectare, adică în jur de 2% din suprafaţa arabilă a ţării.

La nivel mondial, cei mai mari producători sunt India, Uganda, Mexic, Tanzania şi Etiopia în timp ce cel mai mare consum de astfel de produse se înregistrează în SUA (24,3 miliarde de euro), Germania (7,6 miliarde de euro), Franţa (4,4 miliarde de euro), China (2,4 miliarde de euro) şi Canada (2,4 miliarde de euro).