Raport Curtea de Conturi: Primăriile au încasat de la contribuabili cu 53 de milioane de euro mai puţin

Unităţile administrativ teritoriale au pierdut anul trecut 236,2 milioane de lei (53,7 milioane de euro) pentru că nu au calculat corect dările pe care trebuia să le primească de la contribuabili şi nici nu au luat măsuri pentru ca aceştia să îşi achite taxele şi impozitele, se arată într-un raport al Curţii de Conturi care a verificat modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetare, în cuantumul și la termenele prevăzute de lege. Din această sumă 44,8 milioane de lei sunt accesorii, adică penalităţi la impozite şi taxe neachitate la timp. „Abaterile constatate și consemnate în actele de audit cu privire la stabilirea, constatarea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetelor locale relevă faptul că managementul în acest domeniu nu este încă suficient de performant, nivelul veniturilor proprii încasate nu reflectă potențialul real al unităților administrativteritoriale și că există deficiențe în activitatea de administrare și de executare silită a creanțelor fiscale de către compartimentele de specialitate ale primăriilor”, se arată în raport.

Totodată, potrivit sursei citate „nu există o preocupare pentru inventarierea și evaluarea masei impozabile anterior întocmirii proiectului de buget local și pentru implementarea unor sisteme informatice care să asigure stabilirea, evidențierea, urmărirea și raportarea stadiului încasării veniturilor proprii, precum și urmărirea derulării contractelor de închiriere, concesionare, asociere și vânzare de active din patrimoniul unităților administrativ-teritoriale”.

Ce greşeli au făcut primăriile

La nivelul majorității unităților administrativ-teritoriale (77,2% din cele aproximativ 2.700 de cazuri) au fost identificate abateri privind stabilirea eronată a impozitelor/taxelor locale prin aplicarea unor cote de impunere mai mici decât cele legale sau prin subdimensionarea bazei impozabile ca urmare a neîncadrării corecte a terenurilor pe zone și categorii de folosință, ceea ce a condus la aplicarea unui nivel al impozitului pe teren mai mic decât cel legal și la neajustarea corectă a valorii clădirilor deținute de persoanele fizice.

De asemenea, nu au fost create pârghiile necesare pentru urmărirea modului de respectare a obligației contribuabililor de a declara organelor fiscale construcțiile achiziționate sau a celor construite, precum și de verificare a realității datelor din declarațiile de impunere depuse de contribuabili, în special a celor care priveau reevaluarea periodică a activelor fixe supuse impozitării.

Totodată, administraţiile locale nu au urmărit dacă contribuabilii au declarat corect informaţiile despre terenurile dobândite  și nici nu au corelat datele înregistrate în evidențele fiscale cu cele înscrise în registrul agricol, în vederea stabilirii corecte a impozitului pe terenuri. Aceeaşi problemă s-a constatat şi în cazul taxelor pentru regularizarea autorizațiilor de
construire, care, în multe cazuri nu s-au mai plătit s-au s-au plătit în sume mai mici.

Un impact negativ asupra colectării impozitelor și taxelor locale a avut și neaplicarea în totalitate a procedurilor de urmărire și executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală în vederea încasării veniturilor proprii, persoanele cu
atribuții în domeniu limitându-se doar la emiterea și transmiterea înștiințărilor de plată și a somațiilor, fără a lua și celelalte măsuri de executare silită (instituirea de popriri bancare asupra disponibilităților bănești, executarea veniturilor
datorate contribuabililor de terțe persoane, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile și imobile deținute de contribuabilii respectivi) pentru încasarea la bugetele locale a unor datorii restante.

Probleme au apărut, de asemenea, la stabilirea și încasarea veniturilor din proprietate. Deși sunt concesionate diverse servicii de utilități publice operatorilor economici, autoritățile locale nu au înregistrat în evidența contabilă și nu au urmărit  încasarea redevențelor datorate pentru delegarea gestiunii serviciilor publice. De asemenea, nu s-a stabilit și urmărit încasarea sumelor din închirierea unor bunuri proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale şi nici nu s-au încasat dividende datorate de operatorii economici la care unitățile administrativ-teritoriale dețin capitalul
majoritar.

Nu în ultimul rând, la nivelul consiliilor județene s-a constatat o practică generalizată de a nu întreprinde măsurile corespunzătoare pentru stabilirea, înregistrarea în evidența contabilă și urmărirea în vederea încasării a veniturilor cuvenite bugetului județean reprezentând cota de 40% din veniturile provenite din impozitul pe autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, venituri încasate de bugetele locale ale comunelor/orașelor/municipiilor, cu atât mai mult cu cât aceste venituri, precum și amenzile și penalitățile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreținere, modernizare, reabilitate și construire a drumurilor locale și județene.

Unde sunt cele mai mari probleme

Prejudicii de 524,4 milioane de lei (peste 119 milioane de euro)

În ceea ce priveşte modul în care au fost gestionate mijloacele materiale şi băneşti existente, raportul Curţii de Conturi relevă un prejudiciu total de 524,4 milioane de lei. Cele mai mari prejudicii s-au constatat în cazul cheltuielilor de personal (17,1%), cheltuieli cu bunuri și servicii (31,4%), respectiv cheltuieli de capital (40,8%). ” S-a consemnat efectuarea de plăţi nelegale prin acordarea de spor de fidelitate şi loialitate, spor de confidenţialitate, spor pentru condiţii vătămătoare, drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţie de dispozitiv, suplimente salariale” De asemenea, prejudiciile sunt rezultatul a „unui management defectuos cu privire la eficiența și eficacitatea cheltuielilor de funcționare și întreținere a instituțiilor publice locale, determinate de nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanți, materiale de întreținere, asigurări auto, parc auto; efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremurile legale; decontarea cheltuielilor efectuate fără prezentarea documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum și alte cheltuieli (taxa viză, transport în interiorul localității, comisioane de schimb valutar, asigurări medicale, ș.a.); efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită) sau pe baza unor tarife neaprobate și neavizate; încheierea unor contracte de consultanță și asistență juridică cu cabinete de avocatură, în condițiile în care entitățile au organizate în structura proprie compartimente juridice”. Totodată, Curtea de Conturi menţionează că autorităţile nu respectat prevederilor legale privind achiziţiile publice de servicii şi lucrări de investiţii, cu consecinţe negative pe linia asigurării eficienţei, economicităţii şi eficacităţii achiziţiilor efectuate.