Alimentarea cu electricitate şi căldură pe timpul iernii va costa 4,6 miliarde de lei la nivel naţional

Cel mai mare necesar de finanţare, respectiv 3,7 miliarde de lei, revine producătorilor de energie electrică şi termică sub autoritatea Ministerului Energiei, iar restul sumei, respectiv 874 de milioane de lei, revine operatorilor economici din administrarea consiliilor locale şi judeţene. În plus, pentru reparaţii mai sunt necesare alte 284 de milioane de lei la nivel naţional, scrie Agerpres.

Necesarul de finanţare pentru combustibili a fost calculat pe baza unui consum de energie electrică estimat la 31,8 TWh în perioada octombrie 2015 – martie 2016, cu 2% mai mare decât în iarna precedentă.

‘La energia electrică, pentru perioada octombrie 2015 – martie 2016, Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o scădere a consumului cu 7,2%, iar Dispecerul Energetic Naţional a prevăzut o creştere a acestuia cu o medie de 3,6% faţă de realizările perioadei similare a anului trecut. În aceste condiţii, pentru realizarea siguranţei în alimentare a consumatorilor, estimarea (de creştere) luată în calcul este de +2% faţă de realizările perioadei similare a anului trecut’, se arată în documentul citat.

Producţia totală de energie electrică prognozată pentru această perioadă este de 35,1 TWh, iar cantitatea estimată pentru a merge la export este de 3,2 TWh.

În ceea ce priveşte consumul de căldură, estimările primite din partea centralelor care furnizează agent termic populaţiei acoperă un consum mediu de 10,717 milioane de gigacalorii, mai mare cu 6,1% faţă de iarna trecută.

Iniţiatorii proiectului menţionează, în nota de fundamentare, că este posibil ca în ianuarie şi februarie 2016 să existe perioade de temperaturi extrem de scăzute, care ar putea pune în pericol siguranţa alimentării cu energie electrică şi termică.

‘În special în lunile ianuarie şi februarie, sunt posibile apariţii de fenomene meteorologice (temperaturi medii zilnice negative, sub – 5 grade celsius, mai multe zile consecutiv, hidraulicitate scăzută etc.) care pot periclita funcţionarea normală a SEN (sistemului energetic naţional – n.r.). Pentru aceste situaţii din perioada anotimpului friguros, pentru a preveni o situaţie critică în funcţionarea sigură şi stabilă a SEN, este necesară suplimentarea rezervelor de putere activă care compun serviciile tehnologice de sistem, pentru a se crea resursele şi capacităţile necesare intervenţiei în timp util pentru echilibrarea SEN’, se precizează în nota explicativă.