‘Sunt mai multe lucruri aici. În primul rând este vorba despre încercarea de a găsi o lege care să facă în aşa fel încât să putem interveni în blocurile cu risc seismic. Concret vom vedea care sunt soluţiile pe care le găsesc specialiştii, soluţii în general de forţă majoră. Dacă considerăm că asta este o urgenţă, atunci ar trebui, cred, ca legea să fie un pic mai precisă în ceea ce priveşte posibilităţile de a realiza o lucrare (de consolidare – n.r.) acolo unde, să spunem, un singur om, dintre proprietari, se opune. Cred că ar trebui găsite soluţii juridice. (…) Vom lua soluţiile pe care le vor propune specialiştii, urbaniştii, cei de la Inspecţia de Stat în Construcţii, juriştii, autorităţile locale’, a spus vicepremierul.
Acesta a precizat că a avut deja mai multe discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor locale pe această temă, scrie Agerpres.
Legat de orizontul de timp în care ar urma să fie adoptate spre aplicare noile prevederi, Dîncu a afirmat că nu crede că va dura foarte mult.
‘O să încercăm să le introducem în regim de urgenţă, dar nu pot să vă dau un termen exact pe acest lucru’, a adăugat ministrul Dezvoltării Regionale.
În cadrul prezentării făcute în Comisiile de administraţie publică, la avizarea bugetului MDRAP, a programelor pe care ministerul le va derula anul viitor, Dîncu a precizat că în ceea ce priveşte acţiunile referitoare la proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru zona riscului seismic la clădirile de locuit multietajate, pentru 2015 au fost alocaţi 5 milioane de lei, vizând 22 de obiective, iar pentru 2016 suma a fost mărită la 25 de milioane de lei.
‘Din păcate, din cele 5 milioane de lei am cheltuit (…) numai un milion sau 1,3 milioane, pentru că sunt dificultăţi legate de acceptul asociaţiilor de locatari, de proprietari, care nu vor să părăsească locuinţele. Încercăm acum, ne-am întâlnit de mai multe ori cu Primăria Bucureştiului, cu primarul general, ne-am întâlnit şi cu reprezentanţi din Ministerul Justiţiei. Încercăm să facem o schimbare a legii, dacă se va putea, în viitor, pentru că în acest moment chiar dacă avem sume (alocate – n.r.) nu se pot executa. Sunt unele lucruri care ţin în acest moment de disfuncţionalităţi majore în instituţii de cultură din Bucureşti, chiar zone comerciale care, conform legii, au trebuit să părăsească aceste imobile, şi, pe de altă parte, nu avem soluţii pentru ele’, a arătat ministrul.
El a explicat de ce bugetul pe 2016 al MDRAP este mai mic decât cel din 2015.
‘În primul rând, cea mai mare scădere este una obiectivă şi este legată de fondurile europene, unde avem doar 47% din fonduri din cei 1,8 miliarde de lei pe care i-am avut în 2015. Acum avem cu un miliard mai puţin, (…) dar justificarea este faptul că 2015 este un an de final de program, plăţile fiind mari, iar 2016 este început de program 2014-2020, unde, neavând nici măcar contracte de finanţare, nu avem pentru ce să imobilizăm o sumă foarte mare, de aceea cea mai mare scădere este în această zonă. Un al doilea palier al scăderii (…) finanţarea în 2016 a programului de construcţii de locuinţe prin ANL, am avut 123 milioane lei, acum reprezintă un procent de 70% faţă de alocarea din 2015. (…) În 2016 nu se mai achiziţionează microbuze şcolare, întrucât din bugetul anului 2015 în sumă de 211 milioane de lei au fost achiziţionate 1.500 de microbuze care au fost transferate la unităţile administrativ-teritoriale’, a explicat Dîncu.
Potrivit acestuia, pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-a alocat o sumă de trei miliarde de lei, în baza cărora se estimează finalizarea a 619 obiective de investiţii.
‘Tot pentru 2016 avem o alocare suplimentară – 1,2 miliarde lei credit de angajament – pentru finanţarea şcolilor care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, este vorba de peste 2.800 de şcoli şi a unor obiective noi. (…) Am împărţit deocamdată în jur de 800 de milioane pentru şcoli şi 400 de milioane pentru proiecte noi care să intre în PNDL începând din acest an’, a precizat Dîncu.