La Varşovia, protestatarii mobilizaţi cu ajutorul reţelelor de socializare s-au adunat în faţa parlamentului, unde conservatorii eurosceptici ai formaţiunii Lege şi Justiţie (PiS) au obţinut majoritatea absolută în urma alegerilor din luna octombrie. Conform unui responsabil din cadrul primăriei, în faţa sediului legislativului s-au adunat circa 20.000 de manifestanţi. Alte mii protestează în oraşele Lublin, Gdansk şi Poznan.
Protestele sunt organizate de aşa-numitul Comitet de apărare a democraţiei (KOD), o mişcare ce susţine că doreşte să împiedice PiS să politizeze Curtea Constituţională. Manifestaţii asemănătoare, la care au participat circa 50.000 de persoane s-au desfăşurat şi sâmbăta trecută, conservatorii răspunzând atunci cu contramanifestaţii.
Dar tensiunile din jurul acestei instanţe datează de dinaintea alegerilor legislative desfăşurate pe 25 octombrie, când guvernul era condus de liberalii din Platforma Civică (PO). Legislativul de atunci a adoptat în luna iulie un amendament pentru numirea a cinci noi judecători, deşi mandatele celor pe care aceştia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră, liberalii dorind astfel să-şi asigure cel puţin controlul asupra Curţii în perspectiva pierderii alegerilor.
Dar preşedintele Andrej Duda, provenit din rândurile PiS, a respins atunci numirea respectivilor judecători, iar legislativul instalat după alegeri a adoptat la rândul său un alt amendament pentru reluarea procesului de alegere a judecătorilor Curţii, astfel încât liberalii să nu-şi mai poată instala acolo judecătorii ce le-ar fi fost loiali.
Prin urmare, noii judecători numiţi recent sunt cei agreaţi de conservatorii care astfel deţin toate pârghiile puterii. De asemenea, parlamentul va examina şi un proiect de lege care prevede modificarea procedurii decizionale în cadrul acestei instanţe prin instituirea unei majorităţi calificate a judecătorilor, pentru orice hotărâre urmând să fie nevoie de o majoritate de două treimi, respectiv 10 din cei 15 judecători.
Dar, dincolo de situaţia Curţii Constituţionale, tensiunile de pe scena politică poloneză au şi o miză politică în condiţiile în care noul guvern conservator condus de Beata Szydlo manifestă o orientare eurosceptică şi doreşte să promoveze măsuri inspirate din politica premierului ungar Viktor Orban, cum ar fi sporirea controlului statului asupra economiei şi creşterea impozitelor percepute companiilor străine, iar sumele colectate astfel să fie alocate programelor sociale. Pe de altă parte, noul executiv a anunţat că ia în calcul să refuze aplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi impuse la nivelul Uniunii Europene, cote acceptate de fostul executiv liberal.
În acest context a reacţionat şi Preşedintele Parlamentului European (PE), germanul Martin Schulz, care a declarat luni că ‘ceea ce se petrece în Polonia are caracterul unei lovituri de stat şi este dramatic’, afirmaţie ce a stârnit proteste vehemente din partea guvernului de la Varşovia.