După un chinuitor an 2015, când restanţierii la creditele ipotecare sau garantate cu ipotecă sperau că vor putea beneficia de efectele salvatoare ale legii dării în plată sau de cea a insolvenţei persoanelor fizice, 2016 nu mai aduce decât speranţa că rău platnicii vor încăpea pe mâna recuperatorilor (pentru a scăpa de circa 50% din datorie, dacă ies bine la preţul de executare al imobilului şi mai contribuie şi cu ceva bănuţi împrumutaţi de la rude şi prieteni).
Aceasta este perspectiva pe care o au rău platnicii după retrimiterea legii dării în plată în Parlament şi amânarea cu cel puţin un an a intrării în vigoare a legii insolvenţei persoanelor fizice.
Darea în plată blamată, insolvenţa personală regretată
Întrebat de efectele pozitive sau negative ale neaplicării celor două legi care se doreau o soluţie a debitorilor împovăraţi de criză, Stan Tîrnoveanu, senior partner la ZRP Insolvency, precizează că nepromulgarea leagii dării în plată are un efect pozitiv asupra evoluţiilor economice. Amânarea cu cel puţin un an a legii insolvenţei persoanelor fizice are însă efecte mai puţin pozitive.
“Dacă legea insolvenţei persoanelor fizice vine cu soluţii echilibrate pentru reeşalonarea datoriilor celor care au şanse să plătească, legea dării în plată, nu are stabilit clar beneficiarii şi, în plus, ar fi făcut ilogică aplicarea legii insolvenţei personale (nu mai are rost să îţi eşalonezi datoriile dacă poţi să cedezi casa şi să rămâi fără nici o datorie)”, a precizat Tîrnoveanu.
Cu toate acestea, soluţia datornicilor pare să fie undeva la mijloc.Băncile comerciale au vândut pachete de credite neperformante (NPL) de circa 2,6 miliarde de euro la nivelul lui 2015, iar previziunile pe 2016 merg spre cel puţin spre aceeaşi sumă, dacă nu chiar mai mare. În plus, numărul persoanelor raportate cu incidente de plată la Biroul de Credit anul trecut era undeva la un milion de debitori.
Recuperatorii nu se vor grăbi să vândă
O piaţă a executărilor silite de minim 2,5 miliarde de euro (piaţa insolvenţei persoanelor fizice calculată pe baza datelor BNR despre persoanele cu credite mai mari de 20.000 de lei şi restanţe de peste 91 de zile), condimentată cu pachete de neperformante cumpărate de fonduri de investiţii sau vehicule ale unor mari bănci care nu sunt prezente pe piaţa noastră, ar putea determina o prăbuşire abruptă a preţurilor pe piaţa imobiliară.
Totuşi, fondurile de investiţii care au cumpărat NPL-urile din ultimii ani au achitat circa 12-15 cenţi pentru un euro. Ca să obţină şi profit pentru aceste pachete de neperformante ar trebui să recupereze în doi trei ani cam 25- 30 de cenţi.
“De aceea, nu cred că băncile şi fondurile de investiţii se vor grăbi să valorifice apartamentele, pentru că astfel ar putea influenţa piaţa. Totuşi, în măsura în care o mare parte din portofolii au fost externalizate, nu excludem ca aceste proprietăţi să fie mai repede valorificate, subliniază” avocatul Stan Tîrnoveanu.
Băncile scot la vânzare crema neperformantelor abia anul acesta
Odată cu explicaţia logică a argumentelor care atârnă în favoarea apariţiei unei oarecare lentori în executarea silită a apartamentelor de către recuperatorii de creanţe, Tîrnoveanu aduce în balanţă şi perspectivele economice din acest an: aşteptata creştere a costurilor de până la 5% a imobilelor din zona rezidenţială şi majorarea salariului minim de la 1 mai 2016.
“Datorită acestor aspecte, o parte dintre persoane ar putea începe să plătească diferite sume. Atunci cele două componente menţionate, majorarea salariului minim şi a preţului la locuinţe ar putea avea un efect pozitiv, reducând riscul executărilor silite cu un procent de 10% sau chiar 15%”, spune Stan Tîrnoveanu, senior partner ZRP Insolvency.
Acesta precizeză că şi în 2016 am putea avea vânzări de credite neperformante de la instituţiile de credit, dar se aşteaptă ca următoarele pachete pe care le vor scoate băncile la vânzare să fie mai consistente şi, nu ca volum, ci în sensul cedării unor neperformante care au în garanţie imobile mult mai bine poziţionate.