Efectul Colectiv: prevenţia infecţiilor nosocomiale şi patru centre regionale de arşi – priorităţi ale Ministerului Sănătăţii

Tragedia de la clubul Colectiv şi dezvăluirile făcute de publicaţia noastră, dar şi de alţi colegi din presă au constrâns autorităţile să recunoască cangrena infecţiilor nosocomiale, că avem nevoie de dezvoltarea asistenţei medicale pentru marii arşi, şi de servicii mai bune la urgenţe.

Ministerul Sănătăţii şi-a asumat într-un documentat făcut public astăzi, 15 ianuarie, câteva soluţii la aceste probleme grave: că va creşte de aproape trei ori bugetul infecţiilor nosocomiale, că va face patru centre regionale de mari arşi şi că pacientul post critic va avea parte de îngrijiri mai bune.

Iată, concret, priorităţile asumate de Ministerul Sănătăţii în 2016:

Prevenirea infecţiilor nosocomiale prin dezvoltarea programului naţional de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale care are un buget de 2 milioane lei.

Creşterea calităţii serviciilor de îngrijiri şi urgenţe în perioada critică şi post critică, prin înfiinţarea unor saloane pentru pacientul post critic şi prin dotarea cu monitoare şi echipamente pentru oxigen, cu 10 milioane lei de la bugetul statului.

Dezvoltarea asistenţei medicale pentru marii arşi şi pentru alte patologii majore cu 10 milioane lei, bani de la buget, dar şi înfiinţarea a patru centre regionale de mari arşi, cu finanţare de la Banca Mondială.

Informaţiile vin în contextul în care programul naţional de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale a fost penultima prioritate a ministerului de resort în 2015, judecând după bugetul care i-a fost alocat anul trecut. Concret, programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale a avut un buget de 676.000 lei în 2015. Doar programul naţional de mangement al registrelor naţionale are un buget mai mic decât cel antemenţionat, în valoare de 160.000 lei.
Declarativ, programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor intraspitaliceşti are ca scop creşterea calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare cu paturi, prin reducerea riscului de a dezvolta o infecţie nosocomială.

În 2016, bugetul programului naţional de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale e de aproape trei ori mai mare decât în 2015 şi se ridică la 2 milioane de lei.

Într-o analiză ECONOMICA.NET am arătat că Ministerul Sănătăţii a recunoscut încă din 2014, într-un document oficial, că infecţiile nosocomiale sunt subraportate. Mai mult, MS recunoaşte că tocmai clădirile de spital învechite nu permit controlul eficient al acestor infecţii.

Autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020 adoptate de Guvern au recunoscut că infecţiile nosocomiale sunt subraportate, iar controlul infecţiilor nosocomiale este îngreunat de infrastructura spitalicească învechită, România având numeroase clădiri de spital care nu permit instituirea unor circuite intraspitaliceşti conforme standardelor de calitate actuale.
„Controlul infecţiilor nosocomiale este îngreunat de infrastructura spitalicească învechită, fiind numeroase clădirile de spital care nu permit instituirea unor circuite intraspitaliceşti conforme standardelor de calitate actuale, spun autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020 asumate de guvern.

„Identificarea, analiza, controlul şi monitorizarea riscului infecţios întraspitalicesc înregistrează încă deficienţe semnificative. Raportarea infecţiilor nosocomiale sau a incidentelor/accidentelor cu risc infecţios ocupaţional este deficitară. Măsurile de restrângere a autoadministrării şi a abuzului de antibiotice sunt insuficient promovate şi investigate, iar supravegherea/monitorizarea fenomenului de rezistenţă la antibiotice este de mult timp suboptimală”, adaugă autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020, adoptată de guvern.

Aceştia propun modernizarea infrastructurii şi a circuitelor din spitalele, mai ales la nivelul blocurilor operatorii şi a secţiilor de terapie intensivă şi postoperator.

„Sectorul sanitar se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realităţile de astăzi. Reţeaua de spitale este adesea fragmentată (multe spitale fiind pavilionare, aflate uneori la distanţe mari, necesitând transferul între secţiile aceluiaşi spital cu ajutorul ambulanţei), utilizează clădiri vechi, unele chiar cu peste 100 ani vechime, care nu permit integrarea optimală a circuitelor intraspitaliceşti, şi ridică frecvent dificultăţi majore în adoptarea de noi tehnologii, din cauza limitărilor fizice intrinseci ale clădirilor. Astfel, adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate curente este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construcţia unor clădiri noi, în care să se transfere activitatea curentă a unor spitale. În plus, mai ales în spitalele vechi cu circuite deficitare, controlul infecţiilor nosocomiale este deficitar, cu impact asupra siguranţei pacientului, şi cheltuieli evitabile”, conchid autorii Strategiei Naţionale de Sănătate pentru 2014-2020, asumate de guvern.

Citeşte şi: Infecţiile intraspitaliceşti nu sunt prioritate pentru stat. Un articol de lege încurajează spitalele să nu le raporteze

Alte priorităţi asumate de Ministerul Sănătăţii pentru 2016:

• Introducerea subprogramului de Oncologie pediatrică care are un buget de 5 milioane de lei.
• Dezvoltarea programelor destinate asistenţei medicale a nou-născutului prematur şi dotarea maternităţilor cu incubatoare, cu 5 milioane lei, bani de la buget.
• Introducerea în lista de medicamente compensate şi gratuite a noi molecule destinate afecţiunilor oncologice şi bolilor rare, cu un buget de 400 de milioane de lei.
• Cumpărarea de echipamente pentru dotarea a patru centre de radioterapie, cu finanţare de la Banca Mondială.
• Extinderea tratamentului fără interferon la pacienţii cu hepatită C, stadiul de fibroză F3, cu 400 de milioane lei de la buget.
• Încheierea unor noi contracte cost-volum şi cost-volum-rezultat pentru tratamentul unor afecţiuni oncologice şi hepatită, cu un buget de 400 de milioane lei.
• Creşterea capacităţii programului naţional TBC multidrogrezistentă, cu 21 de milioane de lei, bani de la buget.
• 12 milioane lei de la buget vor fi alocaţi pentru dezvoltarea medicinei preventive. Din aceşti bani, 11 milioane de lei vor fi direcţionaţi în profilaxie primară şi secundară şi screening-ul cancerului de col uterin.

Până în octombrie 2016 Ministerul Sănătăţii îşi asumă că vor fi finalizate şi: proiectul legii malpraxisului, proiectul de lege privind organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare în România, proiectul legii asistenţei comunitare.