Preţul gazului destinat consumatorilor casnici este, în acest moment, la nivelul celui tranzacţionat pe piaţa liberă. Prin urmare, conform memorandumului încheiat cu FMI, piaţa poate fi declarată ca fiind liberalizată anticipat încă din 1 iulie, acest an, şi nu în 2021, conform calendarului aprobat anul trecut prin HG 488/2015.
Câteva explicaţii. În acest moment, populaţia plăteşte marfa gaz la un preţ de 60 de lei/MWh. La bursa de gaze de la Baumgarten, Austria, referinţa pentru Europa Centrală şi de Est, gazul se tranzacţionează acum la un preţ mediu de 13,8 euro/MWh, adică 62 de lei/MWh, iar cotaţia futures pentru gaz, referinţa aprilie, este chiar mai mică, 13 euro/MWh, adică 59 de lei/MWh. La momentul iunie 2016, preţul gazului va fi chiar şi mai mic decât atât, având în vedere că îl urmează pe cel al petrolului cu un decalaj de circa 6 luni. Ori, prăbuşirea preţului barilului de ţiţei până la nivelul de 30 de dolari s-a petrecut la sfârşitul lui 2015 – începutul lui 2016, ceea ce înseamnă că acest nivel va fi resimţit în preţul gazului la jumătatea acestui an.
În plus, după cum ECONOMICA.NET deja a relatat, există firme din România, cum ar fi WIEE, care importă acum gaz rusesc cu 170 de dolari pe mia de metri cubi, corespunzător unui preţ de 62-63 de lei/MWh.
Mai mult decât atât, cei doi mari furnizori de gaz din România, GDF Suez şi E.ON, au oferte ferme de gaz pentru consumatorii noncasnici – firme la 120 de lei/MWh, cu toate taxele şi tarifele incluse. Având în vedere că marfa gaz contează în proporţie de doar 46-50% în preţul final al gazului, furnizorii vând această marfă cu circa 60 de lei/MWh.
Toţi factorii enumeraţi concură în atingerea următoarei concluzii: preţul gazului pentru casnici a atins deja convergenţa cu preţul de piaţă, prin urmare piaţa este, de facto, liberalizată. „Preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici…va fi reevaluat în urma unei analize, derulată până la sfârşitul lunii martie 2018, care să aibă în vedere o serie de elemente de influenţă, cum ar fi: condiţiile de piaţă, gradul de convergenţă cu preţul gazelor naturale înregistrat pe piaţa internă şi în Europa, diferenţele de curs…În urma analizei, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici va fi stabilit fie prin hotărâre a Guvernului, fie în mod liber, în funcţie de cererea şi oferta pieţei, în cazul în care se constată convergenţa cu preţurile practicate pe piaţa liberă”, se arată în textul de lege care aprobă calendarul extins de liberalizare al pieţei de gaze. Cum, încă de acum, preţurile de pe piaţa reglementată au atins convergenţa cu preţurile de piaţă, conform actului normativ amintit, calendarul poate fi considerat încheiat şi piaţa este deja liberalizată.
De altfel, chiar reglementatorul din energie, ANRE, consideră că piaţa locală întruneşte toate condiţiile pentru a fi declarată liberalizată anticipat încă de la 1 iulie 2016, la doar un an de la semnarea Memorandumului cu FMI şi cu cinci ani mai devreme faţă de orizontul 2021 estimat de comun acord cu Fondul. „Analizăm toate elementele necesare liberalizării anticipate a pieţei pentru consumatorii casnici în condiţiile scăderiii preţurilor internaţionale ale gazelor naturale…Credem că liberalizarea timpurie a întregii pieţe de gaze naturale ar aduce un plus de eficienţă, transparenţă, predictibilitate şi lichiditate, în folosul tuturor actorilor participanţi la această piaţă”, spune, pentru ECONOMICA.NET, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.
Potrivit acestuia, oficializarea pieţei libere va fi făcută printr-o HG, dar şi prin modificarea unor paragrafe din Legea Gazelor. Ca măsură de siguranţă, după declararea pieţei gazelor pentru casnici ca fiind liberă, ar trebui constituit un stoc de gaze de siguranţă pentru situaţii de congestie a reţelei şi instituirea conceptului de „consumator vulnerabil pentru protejarea consumatorilor în situaţii de frig extrem”.
Potrivit calendarului de liberalizare încă în vigoare, la 1 iulie 2016, preţul de achiziţie al gazului ar fi trebuit să crească cu 10%, de la 60 de lei/MWh la 66 de lei/MWh. Având în vedere însă condiţiile actuale din piaţă, această scumpire are toate şansele să nu mai existe iar piaţa să fie declarată, prin lege, liberalizată chiar începând cu 1 iulie.
Ulterior acestei date, consumatorii casnici din România vor funcţiona în condiţii de piaţă liberă. Acest lucru presupune că, fiecare dintre ei, va negocia cu furnizorul preţul la care primeşte gazul, dacă va dori. ANRE nu va mai stabili, prin decizie, preţul gazului pentru populaţie.
Potrivit calendarului în derulare, finalizarea procesului de liberalizare ar fi trebuit să se termine în 2018, la 78 de lei/MWh, după încă trei scumpiri anuale ale gazului: 66 de lei/MWh în 2016, 72 de lei în 2017 şi 78 de lei în 2018. Dacă acest calendar va fi declarat încheiat în perioada imediat următoare, în loc de o majorare impusă a preţului la gaz de circa 14%(preţul mărfii gaz contează în proporţie de circa 50% în preţul final de la noi de acasă), vom avea negocieri individuale între milioanele de consumatori din România şi sutele de furnizori pentru cel mai bun preţ de comun acord convenit.
Petrom şi Romgaz sunt cei doi mari producători care îşi împart piaţa locală a gazului. Producţia anuală este de 11 miliarde de metri cubi. România mai importă mici cantităţi de gaze doar în sezonul rece, unicul furnizor fiind gigantul rusesc Gazprom. În total, importurile de gaze sunt de până la 1 miliard de metri cubi anual.