Cipru şi Israel au descoperit importante rezerve de gaze în largul Mediteranei, fapt care ar putea interesa Uniunea Europeană, dependentă în prezent de gazele ruseşti.
La finalul summitului, calificat de participanţi drept ‘istoric’, preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, şi premierii israelian, Benjamin Netanyahu, şi grec, Alexis Tsipras, au semnat o declaraţie comună în care îşi afirmă disponibilitatea de a studia proiecte comune, cum este cazul gazoductului ‘EastMed’.
Această conductă ar urma să aibă o lungime de circa 1.700 de kilometri, iar capacitatea ei de transport către Europa ar fi de circa 15 miliarde de metri cubi pe an. Totuşi, nu au fost avansate posibile termene, iar proiectul pare a fi unul cu un orizont de timp îndepărtat. De exemplu, Ciprul estimează că va fi în măsură să exporte gaze abia din anul 2022. Însă Israelul exploatează deja din anul 2013 un zăcământ de gaze în largul oraşului Haifa, iar în anii următori va începe exploatarea şi a altor zăcăminte.
O altă iniţiativă comună evocată la summit face referire la interconectarea reţelelor electrice între cele trei ţări cu ajutorul cablurilor submarine.