15% din tot laptele românesc ajunge la Lactalis. Care este topul procesatorilor şi ce implicaţii are vânzarea Albalact

Grupul francez Lactalis va controla aproximativ 14-15% din piaţa laptelui crud, urmare a preluării companiei autohtone Albalact SA, cel mai mare procesator de lapte din România atât din punct de vedere al cifrei de afaceri aferentă 2014, cât şi al cantităţilor de lapte de vacă cumpărate de la fermieri, potrivit estimărilor ECONOMICA.NET. 

Albalact SA şi Dorna Lactate SA, companie cumpărată în 2008 de Lactalis de la omul de afaceri Jean Valvis, sunt cei mai mari doi cumpărători de lapte crud românesc, potrivit unui clasament realizat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) la solicitarea ECONOMICA.NET. Conform estimărilor ECONOMICA.NET, în total, cele două companii procesează în jur de 136.000 de tone de lapte anual, din cei peste 995.300 de tone cât se colectează într-un an (13,6%). Calculele ECONOMICA.NET au la bază informaţiile puse la dispoziţie de cele două companii pe site-urile proprii şi cantitatea de lapte de vacă colectat în 2014, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Astfel, Lactalis are o capacitate de producţie anuală de peste 50.000 de tone de produse  lactate şi colectează peste 61.000 de tone de lapte anual de la fermierii locali, în timp ce Albalact procesează în cele două fabrici ale sale (Rarăul din Câmpulung Moldovenesc şi Albalact din Oiejdea) aproximativ 300.000 de litri zilnic. 

Albalact cu lapte de import 

ECONOMICA.NET nu a luat însă în calcul şi eventualele importuri realizate de companii, cantităţile fiind confidenţiale.

„Albalact a adus în cursul anului trecut până la 10 cinsterne de lapte pe săptămână din ţări precum Polonia şi Ungaria. O cinsternă are între 20 şi 30.000 de litri”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorel Secară, vicepreşedintele vicepreședinte  Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCRB). Potrivit acestuia, laptele de import, cu tot cu transpotr, ajunge în ţară mai ieftin decât dacă procesatorii ar cumpăra din România. „În restul UE fermierii sunt mult mai bine sprijiniţi de către stat decât suntem noi. În România, statul mai mult ne încurcă, iar subvenţiile nu vin la timp”, mai spune oficialul FCRB.

Săptămâna aceasta, Albalact a anunţat că a vândut 70% din acţiunile sale către grupul Lactalis, producătorul brandului la Dorna, şi că va face o ofertă publică de preluare voluntară a 100% din titluri. Valoarea tranzacţiei este de 407 milioane de lei, din care vor fi scăzute datoriile nete ale Albalact.

Care pot fi efectele

O putere sporită a unui procesator nu poate decât să scadă şi mai mult influenţa fermierilor. De altfel, aceasta este una dintre problemele majore ale acestui sector în care crescătorii ezită să se asocieze, cu efecte negative asupra evoluţiei preţurilor cu care se vinde litrul de lapte la poarta fermei. Urmare a unor producţii prea mari de lapte pe piaţa UE în raport cu cererea, atât fermierii locali cât şi cei din celelate state membre s-au confruntat în ultimul an cu o prăbuşire a preţului la poarta fermei. „Puterea de negociere a Lactalis a devenit mai mare, în vreme ce fermierii au cea mai mică putere de negociere. Noi sperăm însă ca noul proprietar să nu abuzeze şi să se comporte ca un concern responsabil şi să nu aducă lapte la preţ de dumping din alte părţi”, mai spune Secară.

„Acum litrul de lapte se vinde cu preţuri de la 60 de bani la 1,3 lei. În toamnă credeam că vom asista la o revenire a preţurilor, dar nu cred că se va întâmpla. Imi este teamă că în primăvară preţul va fi şi mai jos”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor De Bovine Din România. Potrivit acestuia, în februarie 2014 preţul mediu era de 1,2 lei la poarta fermei. „Situaţia este dezastruoasă. Efectivele de animale au scăzut în 2015  faţă de anul trecut cu aproximativ 30%. În judeţe precum Botoşani şi Braşov abatoarele mari îi cheamă pe fermieri să îşi sacrifice vitele peste două luni, pentru că sunt foarte multe, iar preţul  a ajuns 2 lei kilogramul în viu”, mai spune Frânc.

Lapte românesc pentru consumatorii din UE

Din datele APIA, al treilea cel mai mare cumpărător de lapte de vacă românesc este procesatorul grec Olympus, cel care controlează Fabrica de Lapte Braşov SA. Grecii procesează laptele cumpărat de la fermierii români din zona Ardealului pentru a-l exporta, în mare parte, în Italia, Germania şi Austria. Olympus exporta la finele anului trecut în jur de 70% din producţia realizată în fabrica lor de la Halciu.

Detalii AICI 

De asemenea, pe poziţia a patra se află Danone, liderul pieţei de iaurturi din România, urmat de Friesland Campina, producătorul brandului Napolact şi Hochland România. 

Menţionăm că ierarhizarea primilor 10 prim-cumpărători s-a realizat având în vedere cantităţile totale de lapte din declaraţiile lunare transmise de aceştia în perioada aprilie – decembrie 2015. Declaraţiile lunare cuprind cantităţile de lapte de vacă achiziţionate de prim-cumpărători de la producătorii de lapte în baza unui contract de livrare.

Topul cumpărătorilor de lapte crud din România nu coincide însă cu cel realizat pe baza cifrelor de afaceri, condus de Albalact (prima poziţie cu afaceri de 475 de milioane de lei în 2014), Danone România (a doua poziţie cu afaceri de 456 de milioane de lei în 2014), Friesland Campina (locul trei cu afaceri de 400 de milioane de lei în 2014), Fabrica de Lapte Braşov (locul patru cu afaceri de 306 milioane de lei în 2014) şi Delaco Distribution (locul cinci cu 259 milioane de lei cifra de afaceri). Aceasta şi pentru că nevoia procesatorilor de lapte crud depinde şi de tipul produselor pe care le realizează. Spre exemplu, pentru un kilogram de brânză sunt necesari 8 litri de lapte, în timp ce pentru un kg de iaurt este nevoie de aproximativ 1 litru de lapte.