Barroso: Criza migraţiei este probabil cea mai dificilă provocare pentru UE în ultimele decenii

‘Este probabil cea mai dificilă provocare pe care a întâlnit-o Uniunea Europeană în ultimele decenii. Pot să văd că este mai serioasă decât criza Euro. De ce? Pentru că miza nu este doar economică, ci acceptarea politică. Iar aceasta din cauză că foarte brusca şi masiva intrare de refugiaţi şi migranţi ilegali este folosită de către anumite forţe naţionaliste şi xenofobe împotriva Europei. Astfel, aceasta poate naşte probleme politice serioase în Europa’, a afirmat Barroso vineri într-o conferinţă de presă la Timişoara.

În opinia sa, trebuie făcută distincţia între aspectul umanitar al crizei, şi anume primirea şi ajutorarea refugiaţilor, şi lupta împotriva terorismului.

‘Dacă statele membre vor protecţie, trebuie să adune mai multe resurse, să le pună la comun – resurse financiare, resurse operaţionale, resurse umane – pentru a ne proteja graniţele. Nu sunt naiv, sunt probleme de securitate în Europa la acest moment, dar trebuie să fim riguroşi şi să facem distincţia între refugiaţi, faţă de care avem o datorie de a-i primi, din motive umanitare, şi lupta pe care o ducem împotriva teroriştilor şi reţelelor criminale’, a spus Barroso.

Fostul oficial european consideră că această criză a migraţiei trebuie gestionată în aşa fel încât Uniunea Europeană să se întărească, spaţiul Schengen să fie completat cu noi membri şi să crească cooperarea la nivel instituţional între statele membre ale blocului comunitar.

‘Cred că asta este posibil dacă există voinţă politică şi cred că instituţiile politice europene lucrează acum la o abordare pentru această provocare. Sper că va fi, mai mult sau mai puţin, ca ceea ce s-a întâmplat cu criza financiară – să folosim criza nu pentru a doborî UE, ci pentru a avea uniune bancară. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi acum cu refugiaţii, nu să punem în dubiu Schengen, ci din contră să completăm Schengen, să îl facem mai operativ şi să avem mai multă cooperare între diferitele servicii şi autorităţi naţionale’, a punctat Barroso.

El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să arate solidaritate celor care au nevoie, dar şi duritate faţă de cei care încearcă să pună în pericol siguranţa cetăţenilor – o politică dificilă, dar în acelaşi timp singura viabilă.

‘Cred că puşi în faţa acestei probleme trebuie să avem curajul să explicăm ce se întâmplă. În primul rând, cei mai mulţi refugiaţi vin aici deoarece sunt într-o situaţie disperată. (…) Dacă aceşti oameni vin aici pentru că sunt persecutaţi în ţările lor, pentru că există un război ce le distruge ţara, trebuie să îi primim. Dacă eram un tată sirian şi îmi vedeam familia în pericol, bineînţeles că aş fi încercat să ajung într-un loc unde să pot trăi în pace. Aşa că îi rog pe toţi europenii să facă acest exerciţiu în privinţa datoriei morale. În estul Europei au fost războaie groaznice şi atunci, la fel, au fost refugiaţi. (…) Trebuie să luptăm nu cu persoanele, ci cu traficanţii, trebuie să ne protejăm graniţele externe. Asemeni unei ţări, Uniunea Europeană are dreptul, dar şi datoria de a-şi proteja graniţele, deoarece o parte din acest trafic are de-a face cu traficul de droguri, traficul de copii, cu scăparea de urmărire penală, câteodată chiar cu terorismul sau cu crima organizată’, a spus Barroso.

Fostul şef al executivului european crede că menţinerea spaţiului Schengen poate ajuta la rezolvarea problemei deoarece Schengen nu implică o scădere a securităţii, ci o responsabilitate a guvernelor de a coopera mai mult pentru a schimba informaţii şi pentru a proteja graniţele exterioare ale UE.

‘Astfel, ce trebuie să facem acum este să avem mai multă cooperare între diferitele organe de poliţie, între diferitele servicii de informaţii la nivel european. N-are nimic de-a face cu graniţele interioare sau exterioare. Crede cineva că acum trebuie să încercăm iar să construim graniţe între Belgia, Luxemburg şi Olanda? Sau între Spania şi Portugalia? Care ar fi avantajul în lupta împotriva terorismului? Din contră, ce trebuie să facem este să îmbunătăţim nivelul de încredere şi cooperare între diferitele organe de poliţie şi între diferitele servicii de informaţii şi să le asigurăm mai multe resurse pentru protejarea graniţelor exterioare. Din acest motiv această politică este una delicată’, a explicat Barroso.

În acest context, el a spus că o felicită pe cancelarul german Angela Merkel care, în pofida presiunilor la care este supusă în plan intern, a adoptat o atitudine ‘foarte principială’ în ceea ce priveşte criza refugiaţilor, deoarece altfel, dacă ar fi avut o altă poziţie, acest lucru ar fi fost foarte periculos pentru imaginea Germaniei şi pentru imaginea Europei.

‘În final cred că vom rezolva problema, dar cred că soluţia pentru aceasta nu este să creăm noi ziduri sau noi graniţe, ci din contră să cooperăm mai mult. Soluţia este mai multă Europă, pentru că teroriştii şi cei ce folosesc aceste mişcări de persoane pentru a crea nesiguranţă au o reţea internaţională, nu respectă graniţele, deci trebuie să avem capacitatea serviciilor noastre naţionale să coopereze peste graniţe, să avem o cooperare mai puternică la acel nivel. Desigur, sunt realist, ştiu foarte bine că nu vom avea acum un serviciu de informaţii comun, dar putem avea o articulare a serviciilor naţionale pentru acest scop şi ar trebui să avem, iar asta este şi propunerea Comisiei, o Pază de Coastă comună’, a adăugat José Manuel Barroso.