Pierderile generate în economie de firmele româneşti au fost de 190 miliarde lei, în perioada 2003-2014 – BNR

‘Deşi raportul între numărul firmelor cu capital majoritar străin şi numărul firmelor cu capital majoritar autohton este 1:10 (una la zece n.r.), raportul între pierderile cumulate generate în economie în perioada 2003-2014 este de circa 1:1 (203 miliarde lei în primul caz, faţă de 190 miliarde lei în cel de-al doilea). Profiturile cumulate de companiile cu capital majoritar privat autohton în intervalul 2003-2014 au fost de 361 miliarde lei, în timp ce firmele private deţinute preponderent de străini au însumat 261 miliarde lei’, se arată în document.

Potrivit acestuia, productivitatea muncii înregistrată de companiile private cu capital majoritar străin este semnificativ superioară celei înregistrate de firmele autohtone.

‘Valoarea adăugată brută raportată la numărul de salariaţi este de circa 3 ori mai mare în cazul primei categorii de firme (cele cu capital străin n.r.), la toate momentele distribuţiei. Productivitatea firmelor autohtone s-a îmbunătăţit în ultimul deceniu, dar diferenţiat: cele care erau performante şi-au majorat productivitatea mai mult decât firmele mai puţin performante. În cazul companiilor cu capital majoritar străin, acestea devenit mai omogene, ceea ce a condus la reducerea ecartului dintre firmele aflate în cea mai scăzută clasă de productivitate şi cele caracterizate de o eficienţă ridicată. Eficienţa superioară a firmelor străine se datorează şi costurilor unitare cu forţa de muncă mai reduse decât cele înregistrate de companiile autohtone. Valoarea mediană a raportului dintre cheltuielile cu salariile şi valoarea adăugată brută în cazul firmelor cu capital străin a fost de 0,18 lei (în decembrie 2014), cu circa 40 la sută mai mică decât cea înregistrată de companiile autohtone (0,30 lei)’, arată lucrarea citată.

Firmele autohtone au, în medie, o sănătate financiară mai bună decât cele străine.

Potrivit documentului, profitabilitatea capitalurilor (ROE – return on equity) în cazul firmelor autohtone s-a situat de regulă peste cea a firmelor străine.

‘Viteza de rotaţie a activelor (care este un bun indicator de productivitate a activelor) a fost în toţi anii ultimului deceniu mai mare în primul caz comparativ cu cel de-al doilea. Lichiditatea, atât cea generală, cât şi cea imediată, se înscrie în aceeaşi evaluare. O explicaţie ar putea fi puterea de negociere mai ridicată şi capacitatea mai bună de selectare a clientelei în cazul firmelor cu capital majoritar străin comparativ cu cele autohtone, ceea ce conduce la o perioada medie de încasare a creanţelor în cazul companiilor străine inferioară celei aferente companiilor autohtone (86 de zile, faţă de 103 zile, în decembrie 2014). Consecinţa este ameliorarea prin acest canal o unei părţi din constrângerile de lichiditate. Evoluţia gradului de îndatorare a avut un caracter anti-ciclic în cazul firmelor cu capital majoritar autohton (a fost mai redusă în perioada de ascensiune economică şi s-a majorat după debutul crizei). În cazul firmelor străine, comportamentul privind îndatorarea a fost prociclic’, se mai spune în document.

Lucrarea intitulată ‘După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste’ a fost realizată de Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu.