BNR: Intrarea şi ieşirea firmelor din piaţă trebuie să se realizeze mai facil

‘Deşi numărul firmelor active s-a dublat în ultimele două decenii (ajungând în anul 2014 la peste 600.000), numărul de firme la 1.000 de locuitori în România are cea mai scăzută valoare din UE. Convergenţa către valori mai apropiate de spiritul antreprenorial din UE ar pleda pentru intrarea în piaţă a unui număr în creştere de firme (mai ales că gradul de concentrare în anumite sectoare economice a rămas important). S-ar produce şi o reîntinerire a economiei (majoritatea firmelor din România sunt trecute de prima tinereţe, având o vârstă mai mare decât durata medie de viaţă, calculată de noi la circa 7 ani). Autorităţile pot discrimina pozitiv după nivelul de educaţie al managerului’, informează documentul citat.

Potrivit acestuia, companiile nefinanciare ai căror manageri au studii universitare sau postuniversitare au demonstrat o situaţie financiară semnificativ peste cea înregistrată de firmele conduse de persoane care au efectuat alte tipuri de studii sau care nu au studii superioare, scrie Agerpres.

‘Calitatea spiritului antreprenorial are spaţiu semnificativ de ameliorare. Aproape jumătate din firmele active în România nu doar că reduc prin activitatea lor valoarea adăugată produsă în economie, dar pierderile înregistrate le-au consumat integral şi capitalurile proprii. O asemenea situaţie reclamă acţiuni ale autorităţilor pentru că ieşirea din piaţă a firmelor cu capitaluri proprii negative să fie mai rapidă şi facilă. Statisticile evidenţiază că, în ultimii ani, numărul ieşirilor din piaţă se menţine la minime istorice, deşi numărul firmelor cu capitaluri proprii negative a ajuns la valori considerabile’, arată lucrarea.

Aceasta precizează că o altă soluţie ce ar permite diminuarea numărului de companii ale căror capitaluri proprii sunt negative sau se află sub limita reglementată ar fi recapitalizarea acestora prin conversia în capitaluri a datoriilor faţă de acţionari, asociaţi sau entităţile afiliate în capital. Această soluţie ar permite acoperirea a 31% din necesarul de capital la nivelul companiilor nefinanciare cu valori sub limita reglementată (care se ridica în decembrie 2014 la circa 150 miliarde lei).

Pe de altă parte, potrivit documentului citat, recapitalizarea firmelor prin surse de bună calitate este o necesitate pentru asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a economiei.

‘Recapitalizarea firmelor prin surse de bună calitate este o necesitate pentru asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a economiei. Sunt trei opţiuni în acest sens. Prima este de folosire mai amplă a fondurilor europene. A doua opţiune este prin efortul direct al acţionarilor. Autorităţile pot gândi un sistem fiscal care să încurajeze acţionarii să-şi susţină firma, în special prin capitalizare directă şi nu prin credit financiar (astfel încât poziţia ‘Datorii faţă de acţionari’ să scadă în favoarea poziţiei ‘Capitaluri’). Pentru firmele cu capitaluri proprii negative, se pot evalua meritele convertirii automate a datoriilor faţă de acţionari în capitaluri proprii până la nivelul în care cele din urmă ar ajunge la valoarea minimă solicitată prin reglementări’, se arată în document.

Potrivit acestuia, o asemenea măsură s-ar adresa unui număr important de firme (191.000 în decembrie 2014) şi valoarea datoriilor convertite în capitaluri ar reprezenta 46 miliarde lei.

‘A treia opţiune este prin intermediul băncilor. Acestea trebuie să-şi îmbunătăţească capacitatea de a selecta proiectele viabile din economie, de a-şi sfătui clienţii cu privire la deciziile financiare optime şi de a oferi servicii şi produse cât mai potrivite nevoilor companiilor. În acest fel, expertiza băncilor va genera valoare adăugată mulţumitoare şi în percepţia managerilor de firme, care cel mai probabil vor apela mai amplu la resursele băncilor. O finanţare susţinută şi monitorizată de bănci ar trebui să genereze profituri mai mari, reprezentând pilonul esenţial de creştere viitoare a capitalizării’, arată lucrarea citată.