Guvernul vrea să aloce 9 milioane de lei căminelor de bătrâni în 2016 ca să susţină măsurile antemenţionate.
Efectele preconizate ale acestei HG sunt scăderea cererilor în aşteptare pentru internarea în căminele de bătrâni, dar şi creşterea numărului de vârstnici internaţi în aceste cămine, autonomi din punct de vedere fizic şi psihic (pe fondul creşterii personalului de specialitate care îngrijeşte vârstnicii).
Concret, căminele de bătrâni vor putea solicita de la bugetul de stat, aproape 595 de lei pe lună, per beneficiar, în funcţie de capacitatea căminului şi de lista sa de aşteptare, se arată într-un proiect de HG privind aprobarea programului de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”.
Unde suntem acum
În prezent, autorităţile locale care au în subordine o parte dintre cămine nu pot asigura finanţarea acestora, iar fondurile de la bugetul de stat sunt foarte mici şi insuficiente.
Autorităţile administraţiei publice locale nu au suficienţi bani să asigure finanţarea îngrijirii persoanelor vârstnice în cămine de bătrâni, spun autorii proiectului de HG.
În acest context, majoritatea primăriilor care au beneficiat de finanţare din programul de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice” s-au adresat în repetate rânduri Ministerului Muncii cu solicitarea de prelungire a acestuia sau de asigurare de finanţare din alte fonduri, ca să nu fie nevoite să limiteze admiterea în cămine sau să le închidă, se arată în proiectul de HG.
Solicitările autorităţilor administrației publice locale de a fi sprijinite în continuare pentru susţinerea financiară a funcţionării căminelor pentru persoane vârstnice sunt justificate, spun autorii proiectului de HG.
Cum se stabilesc costurile pe care le implică internarea vârstnicilor în cămine de bătrâni
Costurile privind îngrijirea unui bătrân într-un cămin din sistemul public sunt calculate de autorităţile publice locale care le au în administrare.
Concret, consiliile locale sau judeţene stabilesc costul mediu lunar de întreţinere, precum şi cuantumul contribuţiei lunare de întreţinere datorate de persoanele vârstnice îngrijite în căminele publice şi/sau de susţinătorii legali ai acestora, ne explică oficialii Ministerului Muncii. Acest cost mediu lunar de întreţinere se stabileşte anual, înainte de adoptarea bugetelor proprii.
Costul mediu lunar de întreţinere se calculează funcţie de gradul de dependenţă al persoanei vârstnice îngrijite în acel cămin, în baza cheltuielilor de întreţinere, ne mai spun oficialii Ministerului Muncii.
Cât plătesc bătrânii sau aparţinătorii lor pentru internare într-un cămin public
Contribuţia lunară de întreţinere a rezidenţilor din aceste cămine reprezintă cel mult 60% din valoarea veniturilor personale lunare, în acest caz, din pensie. Totuşi, această contribuţie nu va depăşi costul mediu lunar de întreţinere aprobat pentru fiecare cămin. Dacă nici bătrânul şi nici susţinătorii legali ai acesteia nu au venituri, îngrijirea acestuia este suportată din bugetul local.
În costul mediu lunar de întreţinere stabilit de consiliul local, în baza căruia se percepe contribuţia persoanei vârstnice, nu sunt incluse cheltuielile cu personalul, potrivit prevederilor articolului 25 din Legea nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Sumele alocate de la bugetul de stat pentru căminele de bătrâni sunt insuficiente
Cheltuielile curente şi de capital ale căminelor pentru persoane vârstnice se asigură din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, potrivit articolului 18, alineatul (5) din Legea nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederilor articolului 21 din aceeaşi lege, de la bugetul de stat se alocă fonduri pentru completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor, atunci când resursele bugetelor locale sunt insuficiente, precum şi pentru alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.
De exemplu, în anul 2013, contribuţiile persoanelor internate în căminele de bătrâni din subordinea consiliilor locale au constituit 28% din veniturile căminelor pentru persoane vârstnice publice, în vreme ce subvenţiile de la bugetul de stat au contribuit cu 13% la veniturile căminelor.
Tot în 2013, contribuţiile persoanelor internate în căminele de bătrâni din subordinea Direcţiilor de Asistenţă Socială au avut o pondere de 17% din veniturile totale ale căminelor, iar subvenţiile de la bugetul de stat – de 5%.
Personalul de specialitate din căminele pentru bătrâni este insuficient
În medie, în jur de 47% dintre angajaţii căminelor de bătrâni reprezintă personal de specialitate. Insuficient, spun autorii proiectului de HG.
Guverul îşi propune să crească ponderea personalului de specialitate din cadrul acestor cămine la 60% din numărul total al angajaţilor.