Peste 900 de bătrâni sunt pe listele de aşteptare în cămine de stat. În trei judeţe nu avem niciun cămin public – analiză

În anul 2014 trăiau în România 2,35 de milioane de vârstnici care aveau peste 70 de ani, potrivit celor mai recente informaţii ale Institutului Naţional de Statistică. Dintre ei, în medie, 10.600 de bătrâni sunt internaţi în cămine publice şi private de profil.

La începutul anului 2015, cea mai recentă dată pentru care avem informaţii centralizate disponibile, în medie, 10.600 de persoane erau internate în cămine pentru bătrâni în 246 de instituţii de profil publice şi private, au comunicat pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Muncii.

La aceeaşi dată, funcţionau 105 cămine publice pentru persoane vârstnice, cu o capacitate de 7.019 locuri şi cu 907 de oameni pe listele de aşteptare, au adăugat reprezentanţii ministerului de resort.

O parte dintre cele peste 7.000 de locuri în căminele publice au fost indisponibile, în parte din cauza lucrărilor de reparaţii şi modernizări, ne explică oficialii Ministerului Muncii.

19 dintre căminele publice sunt unităţi sanitare desfiinţate prin hotărâre a Guvernului, în anul 2011, reprofilate în cadrul programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoane vârstnice”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 212 din 2011.

Bilanţul făcut în octombrie 2015 arată că în cele 19 unităţi sanitare reprofilate în cămine pentru persoane vârstnice erau internaţi 889 de bătrâni.

Judeţele în care nu avem cămine publice pentru bătrâni

În Gorj, Harghita, Prahova nu existau cămine publice pentru vârstnici la începutul anului trecut, potrivit informaţiilor pe care ni le-a comunicat Ministerul Muncii.

În Gorj, de exemplu, funcţionează doar două cămine private pentru bătrâni, în Săcelu şi Novaci, care au o capacitate totală de 56 de locuri.

În Harghita funcţionează cinci cămine private, la Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Suseni, Locodeni, care au în total o capacitate de 297 de locuri.

În Prahova funcţionează două cămine private pentru bătrâni, la Câmpina şi Brebu, care au cumulat o capacitate de 80 de locuri.

Ministerul Muncii nu ne-a spus însă câte dintre locurile din căminele private mai sunt libere, în contextul în care în cele trei judeţe antemenţinate nu existau la începutul anului trecut cămine publice pentru bătrâni.

Citeşte pe ECONOMICA.NET şi Căminele de bătrâni vor primi 595 lei pe lună pentru fiecare vârstnic internat. Guvernul se pregăteşte de iarna demografică

Cum sunt finanţate căminele publice pentru bătrâni

Cea mai mare finanţare pe care o primesc căminele publice pentru persoane vârstnice vine din partea bugetelor locale, următoarea ca pondere în veniturile căminelor provine din contribuţiile beneficiarilor, considerate venituri extrabugetare. Din bugetul de stat se alocă fonduri în completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor, atunci când resursele bugetelor locale sunt insuficiente, sau pentru alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.

Concret, la începutul anului 2015, 64% din veniturile căminelor de bătrâni au provenit de la bugetele locale, 25% – din contribuţiile beneficiarilor, iar 7% din veniturile căminelor pentru bătrâni sunt bani de la bugetul de stat, au comunicat oficialii Ministerului Muncii pentru ECONOMICA.NET.

Cine stabileşte costurile de îngrjire pentru persoanele internate în cămine publice pentru bătrâni

Costurile privind îngrijirea unui bătrân într-un cămin din sistemul public sunt calculate de autorităţile publice locale care le au în administrare.
Concret, consiliile locale sau judeţene stabilesc costul mediu lunar de întreţinere, precum şi cuantumul contribuţiei lunare de întreţinere datorate de persoanele vârstnice îngrijite în căminele publice şi/sau de susţinătorii legali ai acestora, ne explică oficialii Ministerului Muncii. Acest cost mediu lunar de întreţinere se stabileşte anual, înainte de adoptarea bugetelor proprii.

Cum se calculează costul mediu lunar de întreţinere din căminele pentru bătrâni

Costul mediu lunar de întreţinere se calculează funcţie de gradul de dependenţă al persoanei vârstnice îngrijite în acel cămin, în baza următoarelor cheltuieli: de întreţinere, pentru hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale sanitare, în conformitate cu clasificaţia bugetară specifică bugetelor autorităţilor administraţiei publice locale, ne mai spun oficialii Ministerului Muncii.
Cheltuielile aferente plăţii salariilor pentru personalul angajat în cămine, plăţii medicamentelor şi cheltuielile de capital nu se iau în calcul la stabilirea costului mediu lunar de întreţinere.

Cât plătesc bătrânii sau aparţinătorii lor pentru internare într-un cămin public

Contribuţia lunară de întreţinere a vârstnicilor din aceste cămine reprezintă cel mult 60% din valoarea veniturilor personale lunare, în acest caz – din pensie. Totuşi, această contribuţie nu va depăşi costul mediu lunar de întreţinere aprobat pentru fiecare cămin. Dacă nici bătrânul, nici susţinătorii legali ai acesteia nu au venituri, îngrijirea acestuia este suportată din bugetul local.

Piaţa căminelor private pentru vârstnici e în continuă creştere.

La începutul anului 2015 funcţionau şi 141 de cămine private pentru vârstnici, administrate de asociaţii şi fundaţii. Acestea au în total o capacitate de 5.601 de locuri.

Majoritatea locurilor din căminele private, ocupate.

83% dintre locurile disponibile în căminele private pentru bătrâni erau ocupate la începutul anului 2015, rezultă din informaţiile pe care ni le-a comunicat Ministerul Muncii.

Concret, în medie, 4.657 de bătrâni au fost internaţi în cămine private la începutul anului trecut.

Unele dintre acestea primesc de la bugetul de stat o subvenţie de 250 de lei pentru fiecare persoană vârstnică internată, conform prevederilor HG nr.1217/2008.

Căminele pentru persoane vârstnice, administrate de asociaţii şi fundaţii, în calitate de furnizori privaţi de servicii sociale, pot primi subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în baza prevederilor Legii nr. 34/1998.

Bătrânii sau aparţinătorii lor plătesc, în medie, între 1.300 lei şi 2.000 de lei lunar pentru internarea într-un cămin privat.

În 13 judeţe nu există cămine private pentru bătrâni.

Botoşani, Brăila, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Tulcea, Vaslui şi Vrancea sunt judeţele în care nu aveam la începul anului trecut niciun cămin privat pentru bătrâni. În toate aceste judeţe funcţionează cămine publice pentru vârstnici.

Sursă informaţii: Ministerul Muncii în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET.