Proiectul de Lege privind darea în plată a trecut de votul senatorilor din comisiile economică şi juridică

‘E o veste foarte bună pe care vreau să le-o dau celor peste 800.000 de familii din România care au astăzi dificultăţi în a-şi plăti ratele şi altor câteva sute de mii de familii care au probleme în a-şi plăti ratele, chiar dacă nu au restanţe. Toate amendamentele pe care eu le-am propus în legătură cu această lege au fost adoptate şi vreau să confirm faptul că de lege vor beneficia şi persoanele care au fost deja executate. Ele vor putea să meargă la instanţă, pentru ca aceasta să constate faptul că li s-a executat bunul şi li se va sista, cu această ocazie, poprirea pe venituri. Cred că e un lucru absolut firesc ca omul care deja a fost executat să nu mai fie nevoit să plătească până la sfârşitul vieţii. Legea se va aplica şi creditelor în derulare şi este un lucru absolut firesc, pentru că nu poţi să spui că vrei să-i ajuţi pe cei cel puţin 800.000 de oameni care astăzi au dificultăţi de plată, dar legea să se aplice de acum încolo, aşa cum vrea BNR. E foarte firesc ca legea să se aplice şi creditelor în derulare’, a declarat Zamfir, la finalul dezbaterilor din cele comisii reunite de la Senat.

În ceea ce priveşte Programul ‘Prima casă’, iniţiatorul Legii dării în plată a menţionat că acesta ar putea fi derulat printr-o agenţie guvernamentală, special înfiinţată, dacă ‘nu-l mai vor băncile’.

‘Programul ‘Prima casă’ este un program pe care băncile îl doresc. La Programul ‘Prima casă’ statul garantează 50% pentru cetăţeni. Ce nu s-a spus până acum foarte clar, mai ales de către Banca Naţională, este ce se întâmplă cu persoana care nu-şi mai poate plăti rata. În momentul în care cetăţeanul nu-şi mai poate plăti rata, statul într-adevăr plăteşte băncii datoria respectivă, dar, după aceea, statul român, prin ANAF, se îndreaptă asupra cetăţeanului ca să-şi recupereze datoria, iar penalităţile de la ANAF sunt absolut zdrobitoare. Şi atunci eu am vrut să evităm ca în viitor să avem două situaţii de consumatori – cei care au luat credite în condiţii normale vor răspunde numai în limita bunului ipotecat, iar cei care au luat prin ‘Prima casă’, pe lângă faptul că vor răspunde cu bunul ipotecat, vor fi urmăriţi pe viitor pentru recuperarea pagubei. Programul ‘Prima casă’ sigur că va continua. Nu-l vor băncile, putem face oricum o agenţie guvernamentală. Dacă statul decide să subvenţioneze locuinţe pentru tineri, o poate face fără nicio problemă’, a explicat Daniel Zamfir.

La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a afirmat, la finalul discuţiilor, că decizia comisiilor de specialitate din Senat a fost una împotriva argumentelor BNR, dar instituţia îşi va susţine în continuare punctele de vedere.

‘Decizia de astăzi a comisiilor a fost împotriva argumentelor noastre. Vom susţine în continuare argumentele noastre în plenul Senatului şi, mai departe, la Camera Deputaţilor. De asemenea, vom încerca să convingem plenul Senatului şi Camera Deputaţilor despre câteva elemente care trec de domeniul neconstituţionalităţii şi evoluează înspre zona literaturii. S-a decis astăzi în cele două comisii, de exemplu, că, în situaţia în care două persoane sunt coproprietari ai unui bun, una dintre ele poate decide să cedeze bunul şi fără acordul celeilalte. S-a decis, de asemenea, că atunci când o persoană a pus un bun garanţie către doi creditori poate să dea bunul respectiv întâi unui creditor, în acelaşi timp şi celuilalt creditor. De asemenea, vom explica şi în plenul Senatului că, în momentul în care se decide anularea garanţiilor acordate deja de către stat în cazul Programului ‘Prima casă’ pentru cei peste 150.000 de debitori, înseamnă că statul îşi reneagă propriile obligaţii, deci este o formă de default de stat. Evident, acest lucru va trebui înţeles şi înlăturat din legislaţie’, a spus Olteanu.

Senatorii din comisiile economică şi juridică au decis, miercuri, ca Programul ‘Prima casă’ să rămână inclus în Legea dării în plată

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) propusese ca la articolul 1 al proiectului de Lege privind darea în plată să fie introdus alineatul 4, în care se prevedea că ‘prezenta lege nu se aplică contractelor de credit referitoare la credite acordate conform unor acte normative instituind programe guvernamentale, inclusiv Programul ‘Prima casă”.

De asemenea, Banca Naţională a României (BNR) a propus la articolul 3, alineatul 2, ca prevederile prezentei legi să nu se aplice creditelor acordate prin Programul ‘Prima casă’ şi reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima casă, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de Lege privind darea în plată a primit, marţi, aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget din Senat, cu o serie de amendamente, respectiv înlocuirea sintagmei ‘persoană fizică’ cu ‘consumator’ şi prelungirea termenului de notificare de la 15 la 30 de zile, timp în care se suspendă orice plată a debitorului pentru creditul respectiv şi orice acţiune de executare.

În schimb, propunerile Băncii Naţionale a României (BNR) de plafonare a sumei creditului la 150.000 de euro şi condiţia ca debitorul să aibă un grad de îndatorare mai mare de 65% au fost respinse. De asemenea, a fost respins şi amendamentul depus de iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, care prevedea ca persoanele care au fost executate silit deja, dar au rămas cu datorii la bancă, să le fie şterse aceste datorii.

Potrivit iniţiatorului Legii dării în plată, deputatului PNL, Daniel Zamfir, proiectul de act normativ va intra în dezbaterile şi votul Plenului Senatului, după care va ajunge spre discuţie în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Următorul pas va fi dezbaterea şi votul în Plenul Camerei Deputaţilor.