Eşecul protecţiei de hipermarket. Cum vor parlamentarii să se facă shopping în România şi ce se întâmplă în UE

Săptămâna aceasta, pe ordinea de zi a Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor s-au discutat mai multe proiecte de acte normative care vizează modificarea legii privind comercializarea produselor.
Alina Stanciu - vin, 19 feb. 2016, 22:00
Eşecul protecţiei de hipermarket. Cum vor parlamentarii să se facă shopping în România şi ce se întâmplă în UE

Anul trecut, legea privind comercializarea produselor (321/2009) a generat printre cele mai ample dezbateri în rândul parlamentarilor care au venit cu tot felul de proiecte prin care urmăresc protecţia consumatorului român, pe de o parte, şi încurajarea consumului de produse româneşti, pe de altă parte. Niciuna dintre aceste proiecte nu a intrat însă în vigoare, iar avizele comisiilor de specialitate, ale guvernului sau ale uneia dintre camere parlamentare sunt negative. 

 1. Magazinele, obligate să cumpere marfă de la români în anumite proporţii

În luna octombrie, Senatul adopta un proiect de lege prin care iniţiatorul, senatorul PSD Liviu Donţu, dorea să impulsioneze vânzările producătorilor români obligând marile lanţuri de magazine să cumpere, într-o anumită proporţie, produse agroalimentare de la ei. Astfel, potrivit formei adoptate de Senat, comercianţii au obligaţia ca, pentru categoriile : carne, legume şi fructe, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a UE. Ulterior, proiectul a primit aviz negaziv de la Comisia pentru industrii şi servicii, dar şi de la Guvern care a decis să nu susţină acest proiect. În momentul de faţă, proiectul se află la Cameră pentru dezbatere, acesata fiind de altfel şi camera decizională în acest caz.

2. Spaţii specializate în hipermarketuri pentru produsele româneşti

Un alt proiect de act normativ  gândit de parlamentari PSD şi ALDE, prin care se doreşte modificarea aceleiaşi legi privind comercializarea produselor, are drept scop promovarea produselor româneşti în cadrul marilor magazine, de data aceasta, prin acordarea de spaţii în hipermarketuri pentru promovarea şi comercializarea produselor alimentare tradiţionale româneşti. Potrivit proiectului, magazinele de peste 2.500 de metri pătraţi „sunt obligate să acorde spaţii de expunere şi vânzare producătorilor de produse alimentare atestate tradiţional”. Proiectul, introdus în circuitul legislativ la începutul anului trecut, nu este susţinut de Guvern, a fost respins de Senat, Comisia pentru Industrii şi Comisia Juridică, iar acum se află la trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

3. Limitarea programelor de lucru al marilor magazine

Puterea îm creştere a comerţului modern, care a depăşit în 2014 comerţul tradiţional, a generat îngrijorări legate de abuzurile pe care marile magazine le-ar putea face în raport cu micii comercianţi şi producătorii. De aceea, în luna mai a anului trecut, opt parlamentari PNL au depus un proiect de act normativ prin care hipermagazinele sunt obligate să îşi închidă porţile duminica şi în zilele de sărbătoare legale. Nici acesta nu a avut însă prea mare succes în cadrul structurilor decizionale ale Parlamentului. Proiectul aflat acum la Camera Deputaţilor pentru dezbateri, a fost respins de către Senat, a primit avize negative de la Comisii şi nu este susţinut de Guvern. 

4. Afară cu supermarketurile din oraşe

 Parlamentarii UNPR s-au gândit şi la efectele economice pe termen lung care pot apărea în urma expansiunii marilor lanţuri de magazine. Aceştia vorbesc despre nevoia de a se elimina dependenţa economică a producătorilor români faţă de aceste magazine şi de limitarea taxelor pe care retailerii le impun producătorii. Potrivit proiectului de act normativ propus de aceştia, supermarketurile ar trebui obligate să îşi desfăşoare activitatea la o distanţă de minimum 5 kilometri de marginea oraşelor, să pună la dispoziţia producătorilor români zone speciale de desfacere a produselor alimentare şi să aibă un program de funcţionare redus, de la 8 la 14 sâmbăta şi închis duminica.

Proiectul a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, după ce a fost respins de către Senat.

Cum reglementează statele membre marile lanţuri de magazine 

Şi la nivel european, relaţia dintre marile lanţuri de magazine şi producători este subiect de dezbatere. Europarlamentarii din Cadrul Comisiei pentru Protecţia Consumatorilor au realizat anul trecut un proiect de raport referitor la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, urmând cel mai probabil legiferarea acestor relaţii. Totodată, Comisia vrea să prevină apariţia unor legi la nivelul statelor membre care să îngrădească practic concurenţa. România, alături de alte state membre au trimis încă din vara acestui an înştiinţări cu privire la piaţa de retail din România şi la relaţiile dintre marile lanţuri de magazine şi producătorii locali.

Proiectul se află acum la Comisii pentru dezbateri.

Între timp însă, statele membre au adoptat deja legi cu scopul de a limita practicile comerciale incorecte ale retailerilor. Spre exemplu, în Spania există o agenţie în cadrul Ministerulşui Agriculturii care, cu 80 de oameni şi un buget anual de circa 5,5 milioane de euro, monitorizează traseul mărfurilor alimentare de la producător la raft pentru a sesiza eventuale încălcări ale legislaţiei. Iar dacă le observă dau amenzi.

Citeşte şi Europa vrea să reglementeze relaţiile dintre magazine şi producători

În Polonia se doreşte introducerea unei taxe „de retail” magazinelor mai mari de 250 de metri pătraţi, în funcţie de valoarea vânzărilor.  Taxa ar fi de 2% din valoarea vânzărilor magazinelor mari şi ar avea drept scop mai degrabă majorarea încasărilor bugetare decât protejarea consumatorilor. Parlamentul polonez lucrează însă şi la un proiect de lege ce vizează combaterea practicilor incorecte în relaţia dintre producători şi comercianţi. 

Totodată, Ungaria a introdus în 2014 o taxă aplicabilă lanţurilor de magazine care vând bunuri de larg consum (inspection fee), îmsă sunt anchetaţi de Comisia Europeană pentru acordarea de ajutor de stat, în condiţiile în care taxa este de 0,1% din cifra de afaceri pentru companiile cu încasări mici şi de până la 6% pentru cele cu rulaje mari.

 

Te-ar mai putea interesa și
Primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, a fost desemnat să fie candidatul alianței conduse de premierul Donald Tusk la alegerile prezidențiale din Polonia
Primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, a fost desemnat să fie candidatul alianței conduse de premierul ...
Primarul capitalei poloneze Varşovia, Rafal Trzaskowski, a fost desemnat sâmbătă candidat la alegerile prezidenţiale al celei mai mari alianţe din coaliţia de guvernare pro-UE condusă de......
Țara europeană care va fi afectată masiv de expansiunea Inteligenței Artificiale
Țara europeană care va fi afectată masiv de expansiunea Inteligenței Artificiale
Irlanda este pe cale să devină următoarea țară care se confruntă cu o amenințare majoră la adresa rețelei sale electrice ...
UE și China sunt aproape de a ajunge la un acord cu privire la taxele impuse importurilor de mașini electrice chinezești în blocul comunitar
UE și China sunt aproape de a ajunge la un acord cu privire la taxele impuse importurilor de mașini electrice chinezești ...
Uniunea Europeană şi China se apropie de o soluţie privind taxele vamale suplimentare la importurile de vehicule electrice ...
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk, după contraatacul forțelor ruse
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk, după contraatacul forțelor ruse
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul din regiunea rusă Kursk pe care l-a cucerit în urma unei ofensive surpriză ...