‘Ţinând cont de importanţa educaţiei ştiinţifice şi tehnologice a cetăţenilor şi a noilor generaţii pentru dezvoltarea economică a unei ţări şi pentru formarea intelectuală a fiecărui individ, asumând necesitatea de a susţine prin măsuri proactive, acordarea unui statut proeminent pentru ştiinţă în societate şi de a promova corecta informare ştiinţifică şi tehnologică a cetăţenilor, furnizorii de servicii media audiovizuale cu acoperire naţională vor include zilnic, în principala emisiune de ştiri, informaţii ştiinţifice şi tehnologice, pe durata a cel puţin un minut, cu excepţia zilelor în care evenimente de larg interes public ori transmisiunile în direct împiedică difuzarea respectivului jurnal de ştiri. Sunt exceptaţi de la această prevedere furnizorii de servicii media audiovizuale care nu oferă în programele lor jurnale de ştiri’, se arată în proiectul de lege care a fost adoptat tacit miercuri de plenul Camerei Deputaţilor.
Potrivit expunerii de motive, iniţiatorul arată că ‘o societate bazată pe cunoaştere este o societate care ia măsuri proactive pentru ca cetăţenii săi să genereze, să aibă acces la, să proceseze şi să utilizeze cunoaşterea pentru a îmbunătăţi condiţia umană’.
La baza acestei societăţi a cunoaşterii se află cetăţeanul ‘alfabetizat ştiinţific’, cetăţeanul care dispune de un stoc minim acceptabil de cunoaştere ştiinţifică. O componentă esenţială a alfabetizării ştiinţifice presupune capacitatea de a diferenţia ştiinţa de pseudo-ştiinţă, se mai arată în expunerea de motive.
Invocând o serie de studii sociologice, iniţiatorul proiectului subliniază că ‘societatea românească se confruntă cu unul din cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică, nu doar din Europa, dar şi din lume’, iar potrivit acestor studii aproximativ 80% dintre români nu dispun de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ, 42% dintre români afirmă că Soarele se învârte în jurul Pământului, iar 22% dintre ei consideră că horoscopul şi astrologia sunt ‘ceva foarte ştiinţific’.
Proiectul de lege a fost iniţiat de deputatul independent Remus Cernea şi a fost semnat de alţi 77 de parlamentari de la PSD, PNL, UDMR, UNPR, minorităţi şi independenţi. Proiectul va merge spre dezbatere şi vot la Senat, care este cameră decizională în acest caz.