Înăsprirea controalelor la frontierele statelor europene ar putea afecta producţia – Daimler, Ford şi Opel

Industria auto neprofitabilă este vulnerabilă la orice înăsprire a controalelor la frontierele statelor europene, pe fondul crizei refugiaţilor din regiune, au avertizat miercuri şefii Opel, Ford Europe şi Daimler, prezenţi la Salonul Auto de la Geneva, transmite Reuters.
Economica.net - mie, 02 mart. 2016, 12:18
Înăsprirea controalelor la frontierele statelor europene ar putea afecta producţia - Daimler, Ford şi Opel

Perspectiva colapsului spaţiului Schengen – zona de liberă circulaţie fără paşaport din Europa – îi îngrijorează pe directorii generali ai celor trei producători auto deoarece înăsprirea controalelor de frontieră ar putea de asemenea afecta traficul de bunuri.

‘Dezmembrarea spaţiului Schengen ar fi îngrozitoare pentru noi’, le-a declarat jurnaliştilor şeful Opel, Karl-Thomas Neumann. Acesta a adăugat că Opel depinde de transportul neîngrădit de bunuri şi componente de la fabricile din Germania, Spania, Polonia, Marea Britanie şi Italia.

Opel, divizia europeană a companiei General Motors din SUA, vrea să revină pe profit în 2016, un obiectiv reafirmat şi la Salonul Auto de la Geneva. Anul trecut, GM a raportat în Europa o pierdere ajustată înainte de taxe şi dobânzi de 800 milioane de dolari, după pierderi de 1,4 miliarde de dolari în 2014.

Bernhard Mattes, şeful operaţiunilor Ford din Germania, a afirmat că orice restricţii privind traficul de bunuri în Europa ar putea afecta semnificativ producţia.

‘Avem fabrici în Germania, România, Spania şi Marea Britanie. Sistemul nostru logistic prevede livrarea la timp a produselor de care au nevoie fabricile noastre. Aceasta este baza eficienţei producţiei în Europa şi desigur vrem să o menţinem’, a explicat Bernhard Mattes.

Daimler este deja la limita capacităţii de producţie datorită cererii pentru vehiculele de lux, inclusiv noile GLC şi E-Class. Componentele trebuie să ajungă la fabrici pentru ca sistemul de producţie să funcţioneze adecvat, a precizat şeful companiei germane, Dieter Zetsche.

Colapsul spaţiului Schengen ar putea costa UE până la 1.400 de miliarde de euro în următorul deceniu, arată un studiu publicat săptămâna trecută de Fundaţia Bertelsmann din Germania.

În cel mai pesimist scenariu, în care reintroducerea controalelor la frontierele Europei va duce la majorarea preţurilor produselor din import cu până la 3%, Germania şi Franţa, cele mai mari economii europene, vor înregistra în perioada 2016 – 2025 costuri de până la 235 miliarde de euro şi, respectiv, 244 miliarde de euro.

În cazul unui impact minim, în care preţurile produselor din import ar creşte cu 1%, UE se va confrunta cu costuri de aproximativ 470 miliarde de euro în următorul deceniu, estimează Fundaţia Bertelsmann. Costurile ar putea urca în UE la 1.400 de miliarde de euro (sau 10% din PIB) în cel mai rău scenariu.

Pe lângă lovitura de imagine dată Europei, colapsul spaţiului Schengen va duce la creşterea perioadelor de timp necesare transportării mărfurilor în regiune, ceea ce va spori costurile pentru companii şi consumatori.

26 de state fac parte din spaţiul Schengen, din care 22 sunt membre UE. Înfiinţat în urmă cu 30 de ani, spaţiul Schengen se află sub o presiune severă din cauza emigranţilor veniţi în special din Orientul Mijlociu şi Africa. Pentru a contracara intrările de emigranţi pe teritoriile lor, multe state membre ale spaţiului Schengen au reintrodus în ultimele luni controale la frontiere, ceea ce a provocat temeri privind colapsul întregului sistem.

Colapsul spaţiului Schengen, combinat cu efectele încetinirii Chinei şi problemele din SUA, ar majora costurile pentru statele din afara zonei la o sumă cuprinsă între 91 şi 280 de miliarde de euro, în perioada 2016 şi 2025, conform studiului.

Luna trecută, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunţat că numărul imigranţilor şi refugiaţilor ajunşi în Europa pe mare în primele şase săptămâni ale anului este de 10 ori mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut.

Te-ar mai putea interesa și
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect direct al taxelor introduse din 2023
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect ...
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a încheiat primele zece luni ale acestui an cu deficit de......
Facebook a restricționat mass-media din Palestina să-și informeze cititorii prin intermediul rețelei sociale
Facebook a restricționat mass-media din Palestina să-și informeze cititorii prin intermediul rețelei sociale
Facebook, deţinută de compania americană Meta, a restricţionat capacitatea mass-media care operează în teritoriile ...
Guvernul a alocat 160 de milioane de lei pentru exproprierile necesare construcției podului peste Prut de la Ungheni
Guvernul a alocat 160 de milioane de lei pentru exproprierile necesare construcției podului peste Prut de la Ungheni
Guvernul a aprobat miercuri, prin hotărâre, declanşarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, ...
Primul caz de gripă aviară la oameni a fost identificat în SUA
Primul caz de gripă aviară la oameni a fost identificat în SUA
Centrul american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) a anunţat miercuri că un pacient a fost spitalizat din cauza ...