‘Anul 2015 este un an final de program. Ştim cu toţii că s-a încheiat programul operaţional POS-T şi, evident, am făcut şi noi socotelile în funcţie de proiectele pe care le-am avut şi de obiectivele pe care a trebuit să le realizăm. Pot spune că la nivelul Companiei Naţionale de Căi Ferate, pe tot exerciţiul 2007 – 2015, adică 2013 plus doi ani, noi am realizat plăţi pe lucrări la un procentaj de circa 78%. Acum, depinde de sursa de finanţare. Pe unele surse am mers mai bine, cum ar fi pe fonduri de coeziune, adică pe proiectele mari, unde am ajuns în jur de 79%. Pe proiectele mai mici, finanţate din FEDR, cota a fost mai redusă – aici sunt nişte explicaţii: sunt proiecte mai mici, s-au licitat mai greu, au fost multe fragmentate, însă procentajul depăşeşte 75%. Deci, în medie, avem un grad de utilizare pe plăţi pentru lucrările feroviare la nivelul companiei de aproximativ 78%. Pentru aceste sume au fost transmise cereri de rambursare’, a spus Chiper.
El nu s-a declarat mulţumit de acest grad de utilizare a fondurilor europene pe POS-T 2007-2013, admiţând că se putea mai mult, însă a explicat că activitatea de pregătire a proiectelor a demarat odată cu programul, iar primele contracte de lucrări au fost semnate abia în primăvara lui 2012.
‘Nu pot să spun că sunt mulţumit de acest grad de utilizare a fondurilor pentru că, evident, puteam mai mult, dar, totuşi, suntem realişti şi ne dăm seama că nu putem recupera totul pe ultima sută de metri. Dacă privim retrospectiv, noi am început activitatea de pregătire a proiectelor exact în momentul în care a început Programul Operaţional Sectorial Transporturi. Deci, noi, la nivelul anului 2007, nu am avut niciun proiect capabil să fie promovat şi să înceapă execuţia pe el, astfel încât să înceapă să consume bani. Cu procedurile de licitaţie şi această legislaţie care ştiţi foarte bine ce probleme ridică – contestaţii în instanţă, prelungiri etc. – am ajuns efectiv să semnăm primele contracte de lucrări în 2012. De fapt, majoritatea în primăvara lui 2012”, a precizat acesta.
Potrivit acestuia, după demararea proiectelor, au apărut probleme cu exproprierile, cu lotizarea etc care au întârziat execuţia lor.
‘Toate proiectele noastre – chiar gândite de proiectanţii pe care i-am avut angajaţi – aveau o durată de realizare de cel puţin 36 de luni. Deci, în mod normal, dacă ar fi fost totul perfect, teoretic am fi terminat în 2015, chiar 2016. Numai că au apărut alte probleme, am avut probleme cu exproprierile, cu lotizarea proiectelor, pentru că sunt nişte proiecte cu valori foarte mari. Întreaga valoare a proiectelor contractate depăşea 2 miliarde euro, deci a trebuit să lotizăm, ca să putem asigura condiţii de participare pentru eventualii ofertanţi, să poată contracta şi executa aceste lucrări. Evident că au apărut decalaje între datele de atribuire a loturilor şi, atunci, am reuşit, de exemplu, să atribuim lucrările civile şi lucrările de cale ferată pe tronsonul Simeria – Sighişoara, însă lucrările de instalaţii feroviare de semnalizare şi de implementare a noului sistem ERTMS au întârziat cu doi ani din cauza unor contestaţii în instanţă. Întârzierea asta a răsturnat toate calculele pe care le puteam face. A trebuit să improvizăm, să găsim soluţii, pentru că, la calea ferată, pe lângă faptul că sunt lucrări specifice – lucrările sunt suprapuse din punct de vedere al realizării, adică nu poţi să faci terasamente de cale ferată şi suprastructură fără să ai în vedere că pe sub ele trebuie să treacă nişte canale de cabluri, nişte sub-traversări în staţie – sunt şi lucrări destul de complicate’, a explicat Marius Chiper.
Directorul general al CFR SA a dat asigurări că acum ‘suntem în faza în care avem contracte, constructorii lucrează, sunt mobilizaţi’.
‘Anul trecut, am avut un program suplimentar de mobilizare a constructorilor, am încercat să-i ajutăm un pic pe partea de cash flow, pentru că o lucrare de genul celor feroviare se face cu bani, banii trebuie puşi la dispoziţie înainte, trebuie achiziţionate materialele, iar dacă lucrurile întârzie şi se derulează pe o perioadă mai lungă de timp rezervele oricui se termină şi nu mai pot susţine. Eu cred că şi constructorii au înţeles, majoritatea lor, că, dislocând resurse şi făcând lucrări, este o şansă bună să-şi recupereze costurile, să-şi recupereze pierderile şi s-au mobilizat anul trecut, cel puţin în limitele pe care le-am stabilit, şi şi-au îndeplinit obiectivele’, a arătat acesta.
Marius Chiper a precizat că în prezent compania CFR SA nu înregistrează datorii faţă de constructori.
‘Nu avem datorii. Noi am avut suportul total atât al Ministerului Transporturilor, cât şi al Ministerului Fondurilor Europene, şi am plătit. Am accelerat procedurile de plată chiar la termene de până la 7 zile, am plătit lucrările. Am plătit tocmai ca să creăm acest surplus, această linie de cash flow, care să facă posibilă continuarea lucrărilor şi accelerarea lor unde se poate’, a precizat el.
În ceea ce priveşte proiectele care nu au fost finalizate până la încheierea POS-T, şeful CFR SA consideră că banii nu au fost pierduţi, întrucât s-a supra-contractat, iar proiectele au fost fazate.
‘Aici este o discuţie pe care putem s-o facem despre pierderea banilor. Eu consider că nu s-au pierdut. Noi am avut o sumă alocată pentru domeniul feroviar. Pe cotă de fonduri europene nerambursabile a fost în jur de 4,2 miliarde de lei. Noi, în baza acestei alocări, am semnat contracte de lucrări care ar fi trebuit să se realizeze în exerciţiul 2007 – 2015 de aproape 8 miliarde de lei. Deci, în mod evident, am supra-contractat pentru a avea o rezervă şi a încerca să cheltuim banii aceştia. Clar că nu toate contractele se puteau finaliza şi plăti din POS-T, deci rămânea o componentă care trebuia automat fazată şi translatată în următorul program. Asta a fost ipoteza pe care am plecat noi. Din această cotă pe care am avut-o alocată, noi am cheltuit aproximativ 80%, ceea ce este puţin peste media naţională de implementare a proiectelor şi eu consider că am reuşit ceva. Este comparabilă cu cota realizată şi de alte ţări europene – să nu vă închipuiţi că alte ţări consumă tot – şi nu am făcut shortcut-uri, adică nu am afectat sau am dat pe repede înainte proceduri de licitaţie, nu am afectat dreptul de proprietate sau alte shortcut-uri care după aceea să genereze costuri adiţionale. Aici pot face o paranteză: din discuţiile pe care le-am avut cu colegii din Polonia, ţară care la un moment dat era dată ca exemplu de succes în absorbţia fondurilor, aceasta are acum procese şi litigii cu constructorii sau alte entităţi, unele din motive de accelerare, care se ridică undeva la 4 miliarde de euro, ceea ce este o sumă considerabilă. Bine, Polonia este mai mare, dar este un cost care afectează’, a spus Marius Chiper.
Referitor la litigii, directorul general al CFR SA a subliniat că nu există în prezent litigii majore.
‘Pot să spun că, la această dată, nu avem identificate litigii majore. Vor fi litigii, evident că o să le avem la acest tip de contracte, dar nu vor fi la un asemenea nivel şi asta este un lucru bun, pentru că ne rămân bani ca să mergem mai departe în noul exerciţiu financiar’, a arătat acesta.