EY: Cotele taxelor indirecte continuă să crească la nivel global. În România începe controlul electronic

Tot mai multe ţări adoptă regimuri de impozitare indirectă ca răspuns la scăderea veniturilor şi la inovaţia digitală, conform raportului EY Indirect Tax in 2016 – care analizează evoluţiile şi tendinţele legate de taxarea indirectă în peste 100 de jurisdicţii de la nivel global.

Raportul identifică evoluţiile globale din zona impozitării indirecte, incluzând taxa pe valoare adăugată (TVA), taxa pe bunuri şi servicii (GST), taxele pe consum, accizele, taxele vamale, taxa pe primele de asigurare (IPT) şi taxele de mediu. De asemenea, raportul ajunge la concluzia că tendinţa globală de creştere a taxării indirecte se menţine, şi identifică noi riscuri pentru mediul de afaceri în efortul lor de adaptare la schimbări fără precedent ale peisajului taxării.

Trei tendinţe care preced cea de-a patra Revoluţie Industrială

Taxarea indirectă este legată în mod direct de producţia, distribuţia şi vânzarea de bunuri şi servicii. Toate acestea sunt strâns interconectate cu modelul de afaceri al oricărei companii. Însă, tocmai aceste modele de afaceri s-ar putea schimba profund în cursul unei a „patra Revoluţii Industriale” care va transforma sisteme întregi de producţie, distribuţie şi consum, generând astfel provocări majore la adresa modelelor tradiţionale de taxare. Iată câteva dintre cele mai noi tendinţe şi evoluţii din zona impozitării indirecte de la nivel global:

1. Taxarea indirectă rămâne o sursă importantă şi sigură de venituri pentru guverne: Cotele unor taxe precum TVA/GST din ţările membre OECD rămân stabile, ba chiar scad uşor în UE. Însă, la nivel global acestea cresc, baza de impozitare continuă să se lărgească, sistemele TVA/GST să se extindă, iar activitatea de auditare vamală a cunoscut o creştere semnificativă.

2. Revoluţia digitală accelerează cadrele de lucru şi cooperarea din zona taxării: digitizarea permite consumatorilor să comande bunuri de aproape oriunde din lume, direct la ei acasă, sau să înlocuiască ordinele de livrare a bunurilor fizice cu documente ce pot fi descărcate din online, fapt care provoacă guvernelor pierderi de venituri din taxe. În întreaga lume, autorităţile vamale şi cele fiscale iau măsuri de protejare a acestor surse de venituri.

3. Apetența pentru big data nu îngrădește taxarea indirectă: gestionarea eficientă a datelor devine tot mai importantă pentru companii, pe măsură ce volumele de taxe colectate de autorităţile fiscale cresc continuu; tot mai multe ţări solicită eliberarea de facturi electronice (e-invoices) şi ordine electronice de plată (e-filing); guvernele încep să schimbe date pentru a facilita activitatea de audit multi-ţări.

Intensificarea digitizării şi a colectării de date induce schimbări majore şi riscuri noi

Raportul evidenţiază impactul digitizării în determinarea jurisdicţiilor de a găsi noi modalităţi de atragere de venituri. Avansul consumerismului digital a micşorat pierderile fiscale în cazul achiziţiilor transfrontaliere care nu respectă anumite criterii de impozitare, iar guvernele iau acum măsuri protecţioniste ca răspuns la această situaţie. Iar pe măsură ce achiziţia de bunuri fizice lasă tot mai mult loc descărcării de produse digitale, aşa cum este cazul, de exemplu, al cărţilor electronice (e-books), guvernele se străduiesc să dezvolte o serie de reguli inovatoare prin care să păstreze taxele la acelaşi nivel.

În consecinţă, tot mai multe jurisdicţii implementează auditarea electronică, iar volumele de date cresc exponenţial, fapt care accentuează sarcina administrativă a companiilor. Guvernele caută tot mai mult informaţii despre tranzacţii în timp real, fapt care generează noi situații complexe pentru afacerile care utilizează canale multiple de distribuţie şi face mai dificilă pentru companii sarcina de a-şi controla datele proprii. Iar această tendinţă are toate şansele să continue în contextul adoptării din ce în ce mai largi a unor tehnologii precum „block chain”1.

Lipsa de coordonare între regiunile geografice şi intensificarea sarcinilor administrative generează noi provocări pentru mediul de afaceri şi cresc nevoia urgentă de abordare uniformă şi globală a aplicării sistemelor de impozitare indirectă. Companiile trebuie să-şi stabilească o strategie proactivă şi robustă de impozitare indirectă pentru a se adapta acestui mediu aflat în schimbare rapidă.

Cum se manifestă aceste tendinţe în România?

„Tendinţele care se manifestă la nivel global pot fi observate şi în România. Gândiţi-vă, spre exemplu, la creşterea numărului de activităţi în materie de inspecţii fiscale/TVA desfăşurate de autorităţile fiscale din România cu scopul securizării veniturilor din impozite indirecte şi în vederea gestionării cazurilor de fraudare a TVA. Gândiţi-vă de asemenea la tendinţa continuă spre depunere electronică (e-filling). Gândiţi-vă şi la sporirea numărului de date colectate de autorităţile fiscale române în special în domeniul impozitelor indirecte prin introducerea progresivă a noilor case de marcat cu jurnal electronic care ar putea fi conectate la un sistem de monitorizare şi supraveghere care să permită transmiterea datelor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, noul formular 394, etc.

Şi toate acestea sunt doar începutul, reprezentând elementele precursoare ale obiectivului care se conturează la orizont: auditarea electronică (e-auditing). Deşi acest ţel pare a fi foarte îndepărtat, operatorii economici ar trebui cel puţin să înceapă să se gândească la strategii privind modul de gestionare a acestor schimbări, precum şi de folosire a acestora în favoarea propriilor activităţi comerciale.”, explică 
Jean-Marc Cambien, Partener Asistenţă Fiscală EY România.

Indirect Tax in 2016 reprezintă o trecere aprofundată în revistă a evoluţiilor şi tendinţelor din zona taxării indirecte într-un număr de peste 100 de jurisdicţii.