Veşti bune pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. CE dă „undă verde” în Europa miliardelor de euro de la chinezi

Comisia Europeană a aprobat, în 11 martie, parteneriatul dintre Electricite de France şi China Nuclear Group pentru construcţia şi operarea a trei centrale nucleare în Marea Britanie, o investiţie totală aproape  40 de miliarde de euro. Decizia autorităţilor de la Bruxelles este o veste bună pentru România, care are în plan să construiască, cu aceiaşi chinezi, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, o o investiţie de 6 miliarde de euro.

„Investigaţia Comisiei a arătat că tranzacţia dintre EDF şi CGN nu va împiedica competiţia de pe piaţa en gros de energie electrică în UK, pentru că EDF are o cotă de piaţă relativ mică, CGN are o cotă foarte mică de piaţă, iar prezenţa altor competitori este consistentă”, se arată în comunicatul Comisiei.

Investiţia chineză în Anglia presupune şi un ajutor de stat din parte guvernului de la Londra. Acelaşi lucru îl solicită chinezii şi de la Bucureşti. Or, având precedentul Angliei, Comisia Europeană ar trebui, cel puţin teoretic, să aprobe schema de ajutor de stat şi pentru România, după ce ţara noastră va notifica în acest sens autoritatea de la Bruxelles. „Aprobarea parteneriatului dintre EDF și CGN succede deciziei Comisiei Europene din octombrie 2014 de a aproba schema de ajutor de stat pentru centrala nucleară Hinkley Point, care a fost considerată compatibilă cu cerinţele dreptului european cu privire la măsurile de ajutor de stat după o investigaţie care a durat 1 an. Sprijinul guvernului britanic va include mecanismul contractelor pentru diferenţă, dar şi alte măsuri de garantare”, precizează avocatul Monica Iancu, partener PeliFilip, o casă de avocatură specializată inclusiv pe acordarea de consultanţă de specialitate investitorilor străini în România. Potrivit acesteia, experienţa britanică poate reprezenta un „precedent valoros şi favorabil inclusiv pentru România”.

România încearcă, de mai mulţi ani, să atragă miliarde de euro de la chinezi pentru construcţia şi operarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. De principiu, cele două părţi s-au înţeles. În noiembrie 2015, autorităţile române şi CGN au semnat Memorandumul de Înţelegere pentru Construcţia Reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Documentul prevede cadrul general al proiectului: procentele minime deţinute de către fiecare parte, contribuţia SNN la compania de proiect, etapele acestuia. Memorandumul nu este un contract, astfel încât nu obligă la nimic părţile. De-acum înainte începe realizarea proiectului tehnic, negocierea procentelor exacte deţinute de către fiecare parte în compania de proiect, termenul de realizare, termenii comerciali ai investiţiei. Or, exact aici apare cea mai mare problemă. Chinezii nu fac investiţii de amploare în străinătate fără a beneficia de garanţii de stat. La ei, acest lucru reprezintă o problemă de viaţă şi de moarte, la propriu: dacă o investiţie eşuează, responsabilii pot plăti inclusiv cu viaţa. Pentru că Cernavodă nu face excepţie, şi aici au cerut garanţii: un preţ minim garantat de desfacere al energiei pe piaţă, care presupune, pe modelul Angliei, implementarea contractelor pentru diferenţă ce asigură un preţ al energiei care va fi gestionat şi echilibrat funcţie de cerinţele pieţei. O sursă din piaţa energiei ne-a explicat ce sunt aceste contracte “pentru diferenţă”. „Investitorul primeşte pentru energie un preţ garantat şi dacă preţul pieţei este sub acest nivel, atunci statul plăteşte diferenţa până la nivelul garantat. Adică  primeşte o primă de la stat, la un nivel de referinţă agreat, pentru energia pe care o vând în piaţă. Astfel, preţul la care vinde investitorul energia are o componentă de piaţă, plus una fixă, de la stat. Sunt multe calcule de făcut aici, care să fie referinţa, cum se modifică aceasta funcţie de preţul de piaţă, sunt negocieri de durată”, spune sursa. Dar, mai întâi şi întâi, trebuie notificată la Bruxelles această schemă de ajutor de stat, „iar răspunsul poate veni în doi ani de zile, deci să nu ne grăbim”, apreciază sursa. România nici nu a început demersul de notificare la CE a doritei scheme de ajutor de stat, deci tot procesul până la începerea construcţiei celor două reactoare de la Cernavodă este de durată.

Ce trebuie subliniat clar este că nu va exista nicio investiţie chineză la Cernavodă, sau în tot ceea ce înseamnă energie, fără o formă de ajutor de stat, iar aceasta trebuie aprobată de Comisia Europeană. Mai mult decât atat, trebuie ca şi Agenţia de Reglementare în Energie să găsească local cadrul legal pentru un ajutor de stat, pentru că acesta, odată implementat, va distorsiona piaţa energiei.
 Anglia a implementat contractele pentru diferenţă pentru a atrage investiţii chineze de 26 de miliarde de lire în grupuri nucleare noi. În Insulă, deja s-a pornit un scandal imens, pentru că s-a aflat că preţul garantat pentru chinezi este mai mare decât media pieţei.

Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, care vor folosi tehnologia canadiană CANDU, este estimată la circa 6 miliarde de euro. Termenul de realizare al celor două reactoare este estimat la 7 ani, de la data semnării contractului între cele două părţi.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă reprezintă cea mai mare investiţie în România, de la Revoluţie. În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi de construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. În prezent, însă, o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, a rămas în cărţi pentru dezvoltarea acestei investiţii.