Analiştii economici sunt de părere că avem de-a face cu o situaţie temporară, sau ciclică, una care dovedeşte până la urmă că, „economia împinge creditul şi nu invers, cum ar fi normal”, după cum explică Florin Cîţu. Dacă analizăm comportamentul de împrumut al populaţiei şi al agenţilor economici constatăm că, din 2011 şi până în prezent, volumul creditelor pentru companii a fost mai mare decât cel pentru populaţie.
Condiţiile economice, volumul mai mare de neperformante acumulate de agenţii economici, „perspectiva băncilor asupra pieţei, lipsa proiectelor de investiţii şi chiar lipsa cererii de creditare din partea companiilor”, după cum spune analistul financiar Aurelian Dochia, sunt câteva din cauzele care au decelat an de an volumul împrumuturilor contractate de agenţii economici, de la 116,57 miliarde de lei în februarie 2011, la 105,52 miliarde lei în februarie 2016.
„Chiar dacă în 2015 s-a constat o anumită îmbunătăţire a perspectivei companiilor, cererea de credite a continuat să fie slabă, iar nivelul de neperformate al acestora este mai mare decât cel înregistrat de persoanele fizice”, precizează Dochia.
Creditul cu buletinul, din nou fitilul creşterii creditării populaţiei
În timp ce creditul pentru companii scade sau bate pasul pe loc, creditul către populaţie creşte şi nu aşa cum ne-am fi aşteptat bazându-se pe creditul ipotecar, mai exact pe creditul Prima Casă, volumul împrumuturilor de consum a crescut cu 33% într-un an (pe componenta de lei, pe cea în valută a fost scădere).
Ceea ce este interesant este faptul că, explozia creditului de consum pentru populaţie coincide cu momentul reintroducerii creditului cu buletinul de către o serie de bănci, în baza unor protocoale cu Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
O altă cauză a creşterii creditării persoanelor fizice se datorează şi „relaxării fiscale care a indus românilor cu venituri medii senzaţia că în viitor le vor creşte salariile şi că îşi pot permite să se îndatoreze din nou”, după cum spune analistul economic Dragoş Cabat.
Acesta subliniază însă că situaţia economică externă nu este extraordinară, „că în ultima vreme salariile au crescut mai mult decât productivitatea şi că aşteptările de mai bine s-ar putea să nu se materializeze în viitorul apropiat”.
În ciuda avansului creditului de consum pentru populaţie, la nivel macoreconomic, dinamica creditului neguvernamental este neglijabilă şi, aşa cum anticipează Florin Cîţu, BNR nu va avea motive să înceapă o politică monetară divergentă în regiune printr-o majorare a dobânzii cheie.