Economia românească a fost rezistentă în ultimele trimestre la turbulenţele globale, susţinută şi de mix-ul intern relaxat de politici economice, însă intensificarea terorismului în Europa şi incertitudinile privind BREXIT-ul au impact asupra mediului de investiţii în statele UE.
La aceşti factori se adaugă şi prefigurările pe plan intern, precum „distorsiunile” determinate de proiectul legii dării în plată, aflat în reexaminare la Camera Deputaţilor, şi „perspectiva unor noi modificări ale configuraţiei mix-ului de politici economice”, care afectează planurile investitorilor.
„În acest context, am ajustat în jos previziunile privind dinamica investiţiilor productive pe termen mediu, cu impact asupra ritmului de evoluţie a economiei. România se află în al treilea an al ciclului economic post-criză, iar investiţiile productive au accelerat în ultimul trimestru din 2015 (ritm de două cifre) înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Pentru perioada 2016-2018 continuăm să ne aşteptăm la o accelerare graduală a investiţiilor în economie, cu ritmuri medii anuale de 8,1% în 2016, 9% în 2017, respectiv 9,1% în 2018, proces susţinut, printre altele, de consolidarea consumului, nivelul accesibil al costurilor de finanţare şi perspectivele de re-accelerare a exporturilor”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, coordonat de economistul-şef Andrei Rădulescu.
În raportul lunar din ianuarie, economiştii estimau un avans al investiţiilor de 8,7% în acest an şi de 10,9% anul viitor, dinamica pentru 2018 rămânând neschimbată.
Investiţiile au resimţit la începutul anului turbulenţele din pieţele externe şi discuţiile privind legea dării în plată, aspect reflectat de declinul investiţiilor străine directe cu 9.8% an/an, la 286 milioane euro în ianuarie.
Încetinirea ritmului de creştere a acestora în 2016-2017 va înregistra un impact asupra pieţei forţei de muncă, însă va fi contrabalansată de presiunile salariale. Astfel, BT preconizează scăderea doar graduală a ratei medii anuale a şomajului, de la 6,3% în 2016 la 5,8% în 2018.
Consumul privat ar urma să crească superior nivelului prognozat anterior, la 6% în 2016 şi 5,7% anul viitor, de la 5,8%, respectiv 5,5%, cât indica raportul din ianuarie. În schimb, estimarea pentru 2018 a fost redusă marginal, de la 5% la 4,9%.
„Ne aşteptăm ca, pe termen mediu, principala componentă a PIB să fie impulsionată de ameliorarea venitului real disponibil al populaţiei şi de climatul favorabil din piaţa creditării”, mai spun economiştii Băncii Transilvania.
Aceştia estimează un avans mai redus al exporturilor, revizuind estimarea la 6% în 2016 şi 2017, de la 6,3%, respectiv 6,1%, iar pentru 2018 dinamica este calculată la 6,2%, în loc de 6,8%.
Pe scenariul construit de economiştii BT, importurile vor creşte cu 7,7% în acest an, urcând până la 8,4% anul următor, pentru a se reduce uşor în 2018, la 8,3%.
„În funcţie de evoluţia intensităţii factorilor de risc, vom revizui acest scenariu central. Printre principalele elemente de incertitudine, cu posibil impact pentru evoluţia economiei interne pe termen mediu, se menţionează climatul macro-financiar global/european, provocările din plan geo-politic global, regional (inclusiv terorismul), decizii de politică economică pe plan intern, cu impact în sfera echilibrului macroeconomic general”, subliniază economiştii.