Decizia a fost luată pe baza unor analize care au arătat că lucrările efectuate în perioada opririi prelungite au ca efect îmbunătăţirea eficienţei ciclului termic, ceea ce duce la creşterea producţiei cu 1,5-2% faţă de nivelul estimat în lipsa lucrărilor
„Prelungirea duratei opririi planificate a Unităţii 1 implică realizarea unor lucrări suplimentare de întreţinere a generatorului de aburi. Acesta este un demers standard, implementat de centralele de tip CANDU 6 la nivel global, o singură dată pe toată durata iniţiala de viaţă de 30 de ani a unei unităţi nucleare, în funcţie de analiza datelor tehnice”, a spus Lulache, pentru News.ro.
„Aceleaşi analize au indicat că momentul optim de realizare a acestei lucrări la Unitatea 1 este în cadrul opririi planificate din 2016”, a completat directorul general al Nuclearelectrica.
Cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt oprite alternativ, fiecare la doi ani pentru realizarea programului de oprire planificată.
Oprirea planificată presupune executarea unor lucrări de mentenanţă preventivă şi corectivă, realizarea programului de inspecţii obligatorii, a celui de testare obligatorie conform cerinţelor Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) – care se poate realiza numai cu centrala oprită – şi a programului de implementare a unor modificări de proiect pe anumite sisteme şi echipamente.
Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din producţia de electricitate a României, prin cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă.
Societatea are o valoare de piaţă de 1,6 miliarde lei (358 milioane euro), la ultimul preţ de închidere de la Bursa de Valori Bucureşti, de 5,30 lei/acţiune. Statul român deţine circa 82% din acţiunile companiei, prin ministerul Energiei.
Anul trecut, Nuclearelectrica a realizat un profit net de 149,8 milioane lei (33,6 milioane euro), în creştere cu 13% faţă de nivelul din 2014.