În 2014, producţia de sare a fost de 2,058 milioane de tone.
România are cele mai mari rezerve de sare din regiune, suficiente pentru câteva sute de ani. Exporturile se fac în general în ţările vecine, deoarece pe distanţe mai mari, transportul ajunge la o pondere prea mare în preţul final, sarea fiind o marfă ieftină.
„Societatea Naţională a Sării îşi menţine de mulţi ani prezenţa pe pieţele din proximitate (pieţe tradiţionale: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova), livrările pe alte pieţe (mai îndepărtate, cum ar fi: Croaţia, Austria, Franţa, Polonia, Suedia) fiind sporadice şi în cantităţi mici (din cauza distanţei mari până la destinaţie, costul cu transportul depăşeşte de cele mai multe ori preţul sării vândute la poarta salinei, costul final al sării fiind necompetitiv pe pieţele mai îndepărtate)”, a precizat Salrom, pentru News.ro.
Cel mai mare client extern al Salrom este Ungaria, care a importat din România 448.600 tone de sare anul trecut, în timp ce Slovacia a cumpărat 146.700 tone, Bulgaria – 13.300 tone, iar Serbia – 9.800 tone. Pe lângă pieţele tradiţionale, Salrom şi-a propus să extindă exporturile în Austria, Croaţia, Franţa şi Polonia.
În Europa, cele mai multe ţări au exploatări de sare, gemă sau de mare, astfel că piaţa de export este limitată pentru Salrom.
România are peste 200 de zăcăminte de sare, care sunt în patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Salrom este singurul producător de sare din România, având perimetre concesionate cu rezerve de circa 400 de milioane de tone de sare. Societatea are şapte sucursale: Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea şi salinele Slănic, Ocna Dej, Ocna Mureş, Târgu Ocna, Praid şi Cacica.
Salrom este controlată de Ministerul Economiei, care deţine 51% din acţiuni, în timp ce Fondul Proprietatea are o participaţie de 49%. Ministerul a lansat, recent o procedură de recrutare de administratori profesionişti pentru Salrom, iar compania ar putea fi listată la bursă pe termen mediu, potrivit ultimelor declaraţii oficiale.