Britanicii se vor pronunţa pe 23 iunie, într-un referendum, cu privire la oportunitatea părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, una dintre cele mai importante decizii ale ţării în ultimele decenii.
Chiar dacă un Brexit este puţin probabil, apreciază Citigroup, fostele economii comuniste din UE ar fi printre cele mai afectate deoarece depind de fondurile europene. Cel mai expus ar fi zlotul polonez, susţin analiştii băncii americane.
‘Economiile din Europa Centrală ar putea înregistra în mod potenţial cele mai mari pierderi în cazul renegocierii reglementărilor bugetare în UE, în eventualitatea unui Brexit. Zlotul apare ca fiind cea mai vulnerabilă monedă, dacă se reduc gradual fondurile structurale’, susţin analiştii Piotr Kalisz şi Luis Costa.
Monedele şi obligaţiunile statelor din CEE au rezistat în mare măsură incertitudinilor privind viitoarea compoziţie a UE – care a dus la deprecierea lirei sterline şi a sporit riscurile pentru euro – din cauza legăturilor comerciale şi bancare limitate ale regiunii cu Marea Britanie. Ieşirea Regatului Unit din UE ar putea pune în pericol fonduri de miliarde de euro, care acum ajută la construirea autostrăzilor şi a altor proiecte de infrastructură, din Polonia până în România, avertizează Citigroup, care s-a alăturat astfel avertismentelor grupului bancar francez Societe Generale şi celui german Commerzbank privind consecinţele Brexitului asupra regiunii.
Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Marek Belka, le-a declarat miercuri jurnaliştilor că ieşirea Marii Britanii din UE ‘ar putea destabiliza pieţele financiare şi ar influenţa probabil economia poloneză’.
În ultimele trei luni, zlotul s-a apreciat cu 1,9% faţă de euro şi cu 10% faţă de lira sterlină. Joi, zlotul se tranzacţiona la 4,2673 pentru un euro.
Estimările Citigroup arată că, în cazul în care Regatul Unit rămâne în UE, zlotul se va deprecia la 4,39 pentru un euro până la sfârşitul acestui an.
Polonia, cu o economie de 545 miliarde de euro şi 38 de milioane de locuitori, este programată să primească în perioada 2014 – 2020 cele mai mari subvenţii din rândul celor 28 de state membre ale UE, în valoare de 114,7 miliarde de euro. Creşterea PIB-ului a accelerat la 3,6% anul trecut, faţă de un avans de 2% pe ansamblul UE.
‘Apreciem că Polonia şi Ungaria sunt în mod potenţial cele mai vulnerabile din grup, ţinând cont că aceste două ţări sunt cele mai mari beneficiare ale bugetului UE. O reducere a fondurilor UE va fi o lovitură dureroasă’, avertizează analiştii Citigroup.
Secretarul Trezoreriei americane, Jacob Lew, a avertizat recent că o eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar avea un impact negativ asupra economiei britanice, europene şi mondiale.
Într-un interviu acordat postului public de televiziune PBS, Jacob Lew a apreciat că, în ceea ce priveşte schimburile comerciale şi relaţiile economice, repercusiunile unui Brexit ar fi resimţite la nivel mondial.
‘Nu cred că va fi unul bun pentru economia europeană sau britanică şi nici pentru economia mondială. Într-o lume în care una din lucrurile care influenţează economia este incertitudinea cu privire la riscurile geopolitice… este clar că dacă există un nivel ridicat de incertitudine acesta are consecinţe economice’, a declarat oficialul american.