‘În primul scenariu vă propunem ca, pe lângă nivelul de demnitar – ministru şi secretar de stat, pe care îl avem în momentul de faţă, să integrăm în această categorie şi prefecţii şi subprefecţii, care reprezintă Guvernul în teritoriu. Asta ar însemna că prefecţii şi subprefecţii, împreună cu miniştrii şi secretarii de stat, vin împreună cu Guvernul, pleacă împreună cu Guvernul şi îşi asumă împreună programul de guvernare şi aplicarea programului de guvernare atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial. Însă aceasta ar presupune (…) să avem secretari generali ai prefecturilor cu statut de înalt funcţionar public şi care să fie numiţi strict pe bază de competenţă, printr-o procedură administrativă’, a explicat Cioloş la Camera Deputaţilor, invitat la dezbaterea ‘Ora prim-ministrului’.
Un al doilea scenariu despre care a vorbit prim-ministrul se referă la ‘coborârea numirilor la nivel politic sau asumate de partidul care vine la guvernare nu doar la nivelul miniştrilor, secretarilor de stat şi prefecţilor, dar şi la nivelul directorilor generali, ai conducătorilor de agenţii şi ai directorilor de deconcentrate’.
‘Al doilea scenariu, care este puţin mai provocator (…), ar presupune o integrare a realităţii de facto în modul în care se face, de facto şi real, în momentul de faţă, recrutarea pe posturi de conducere, dar cu introducerea unor reguli clare, transparente şi obiective în acest proces. (…) Asta înseamnă că atât miniştrii, cât şi secretarii de stat, cât şi prefecţii care sunt demnitari, dar şi nivelul de directori generali, directori de deconcentrate vin şi pleacă o dată cu Guvernul şi întreg acest aparat îşi asumă politic programul de guvernare, cu diferenţa că pentru înalţii funcţionari publici, pentru nivelul de directori generali, de deconcentrate şi prefecţi recrutarea s-ar face prin intrarea în sistem. Nu s-ar putea recruta decât acei funcţionari care au dat un examen de intrare în sistem şi care, o dată intraţi în sistem, pot fi recrutaţi de către partidul sau coaliţia care vine la guvernare şi numiţi pe posturile respective’, a explicat prim-ministrul.
În opinia lui Cioloş, aplicarea unui astfel de scenariu ar avea ca principal avantaj crearea în rândul partidelor a unui corp de funcţionari care ar putea ajuta, spre exemplu, la elaborarea programelor de guvernare.
‘Într-un al treilea scenariu ar fi vorba de un statu-quo îmbunătăţit, adică rămânem aşa cum e legislaţia în momentul de faţă, cu nivel politic la ministru şi secretar de stat şi de la prefect, director general în jos rămân înalţi funcţionari, însă aplicarea efectivă a legislaţiei actuale ar presupune că exercitări temporare ale unor funcţii de conducere ar fi eliminate şi am merge pe o întărire a corpului de înalţi funcţionari publici din care să se facă aceste numiri pe posturi de conducere strict pe criterii profesionale şi de competenţă’, a afirmat Dacian Cioloş.
Tema dezbaterii politice din Camera Deputaţilor la care participă prim-ministrul este ‘Reforma administraţiei publice’.