Propusă din 2011 de Comisia Europeană, directiva PNR (‘Passenger Name Record’) a stârnit discuţii ample între Parlamentul European şi statele membre, eurodeputaţii cerând garanţii privind protecţia datelor colectate.
Dacă va fi adoptat, textul îi va obliga pe transportatorii aerieni să comunice date privind pasagerii lor (cum ar fi datele de călătorie, itinerarii sau coordonate) statelor europene vizate de un zbor dinspre sau spre o ţară terţă.
Obiectivul este de a permite statelor membre să detecteze persoane care nu au fost suspectate de terorism în trecut, dar ale căror date relevă un profil suspect.
Statele sunt cele care vor trebui apoi să alerteze alte ţări, dacă va fi nevoie.
Directiva urmează să fie supusă joi la vot de eurodeputaţii reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, în paralel cu un alt text, care instaurează norme stricte privind utilizarea de date personale în scopuri politice sau judiciare.
Un compromis politic privind PNR a fost găsit în decembrie 2015 între negociatorii Parlamentului şi cei ai statelor membre. Însă votul asupra textului a fost apoi întârziat din cauza reticenţelor grupurilor parlamentare socialist, liberal şi al Verzilor, care au cerut ca propunerea privind protecţia datelor personale să fie votată în acelaşi timp.
După atentatele de la Paris, preşedintele francez François Hollande a subliniat ‘urgenţa absolută’ a ‘adoptării fără întârziere’ a PNR, în timp ce premierul Manuel Valls, aşteptat marţi la Strasbourg, a făcut apel la ‘responsabilitate’ din partea eurodeputaţilor.
Grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a salutat faptul că directiva ajunge în sfârşit să fie supusă votului în plen, subliniind că aceasta va reprezenta ‘un instrument eficient pentru a lupta împotriva terorismului şi crimei organizate’.
Susţinând la rândul lor PNR, socialiştii europeni (S&D) au atras totuşi atenţia că acesta nu va fi un ‘remediu miracol’ împotriva atentatelor.
‘Cea mai importantă lecţie a evenimentelor tragice de la Paris şi Bruxelles nu este că nu dispunem de suficiente informaţi privind presupuşii terorişti, ci că aceste informaţii nu sunt utilizate sau împărtăşite eficient de către agenţiile naţionale’, a punctat eurodeputatul socialist britanic Claude Moraes.
Grupul Verzilor a depus la rândul său amendamente care cer ca datele pasagerilor să fie păstrate nu cinci ani, ci 12 luni, şi ca numai zborurile cu risc – care vin, de exemplu, din Siria sau Turcia – să fie vizate.
După adoptarea sa de către Parlamentul European, statele membre vor avea doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.