Astfel, anul trecut au fost înfiinţate 5.831 de astfel de firme în scădere de la 6.219 unităţi, în 2014. După 1991, cele mai multe societăţi au fost înfiinţate în anul 2007, când au fost numărate peste 15.000 de astfel de unităţi. La polul opus, cele mai puţine au fost în anul 1995, respectiv 3.400.
Din punct de vedere al capitalului social subscris, 2015 este cel mai slab an din ultimii 12, în ceea ce priveşte firmele cu capital străin înfiinţate. Astfel, valoarea totală se ridică la circa 1,2 miliarde euro. În anul 2003, suma totală era de 996,2 milioane euro. Cea mai mare valoare a capitalului social, aproape 4 miliarde euro, cumulat, a fost înregistrată în 2008. Şi în anul 2014 a fost înregistrată o valoare notabilă, de 3,89 miliarde euro. În ceea ce priveşte cea mai mică valoare de după 1991, anul 1995 se remarcă printr-o valoare a capitalului social de 183,7 milioane euro.
Comparativ cu anul 2014, anul trecut valoarea totală a fost mai mică cu 68%, conform informaţiilor ONRC.
În primele două luni din 2016, numărul acestui tip de firme a scăzut cu 13,6%, la 818, după ce în ianuarie – februarie 2015 erau 974.
În perioada 1991 – 2015 au fost înfiinţate 204.466 de societăţi cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 42,8 miliarde euro, predominând firmele din construcţii (pondere de 27,2%), industrie (25,9%) şi servicii profesionale (19,3%). Cele mai multe astfel de societăţi au fost înfiinţate în Municipiul Bucureşti, respectiv 92.072 (valoarea totală a capitalului social – 21,9 miliarde euro).
Din cele 204.466 firme, 41.749 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăţilor olandeze, respectiv 8,4 miliarde euro, deşi au circa 4.600 firme.
Potrivit datelor BNR, anul trecut investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat peste 3,035 miliarde euro, în creştere cu 25% comparativ cu anul precedent. În primele două luni din acest an, acestea s-au redus cu 13,4%, comparativ cu ianuarie – februarie 2015, la 354 milioane euro.
Datele pe 2014 arată că soldul final al investiţiilor străine directe la 31 decembrie 2014 a înregistrat nivelul de 60,198 miliarde euro.
‘Aportul la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiţie străină directă avea la sfârşitul anului 2014 valoarea de 43.243 milioane euro (71,8 la sută din soldul final al ISD), iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi, inclusiv din cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 16.955 milioane euro, reprezentând 28,2 la sută din soldul final al ISD. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung, cât şi cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor proprii din România, atât direct, cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului’, arată un raport al Băncii Centrale.
Potrivit studiului ‘După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste’, realizat de reprezentanţii Băncii centrale, firmele cu capital majoritar autohton, deşi dominante ca număr, au o forţă economică în scădere, în comparaţie cu firmele care au capital majoritar străin.
‘Firmele cu capital majoritar străin şi-au majorat semnificativ aportul la VAB (valoarea adăugată brută n.r.) de la 33% la 44% în intervalul 2003-2014. Concomitent, pentru aceste din urmă firme: ponderea deţinerilor de active totale a crescut de la 25 la sută la 40 la sută, cota la generarea de cifra de afaceri a urcat de la 30 la sută la 43 la sută, iar ponderea în numărul total de salariaţi ai companiilor nefinanciare a crescut de la 18% la 26% în acelaşi interval’, se arată în document.
Acesta mai spune că firmele cu capital străin sunt majoritare în industrie (atât prelucrătoare, cât şi extractivă), utilităţi şi imobiliare.
Peste jumătate (60%) dintre membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) se aşteaptă în acest an la creşterea afacerilor pe care le derulează şi doar 15% anticipează o contracţie.
‘În ciuda anticipărilor de creştere, membrii FIC raportează că se confruntă cu o serie de probleme deja binecunoscute publicului larg: 90% spun că birocraţia este excesivă în comparaţie cu alte ţări din regiune, 85% apreciază că infrastructura este necompetitivă şi 75% întâmpină probleme legate de lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ. Aşteptările privind expansiunea activităţii economice se păstrează constante în cei doi ani de când FIC realizează acest index, dar în egală măsură şi problemele legate de infrastructură, birocraţie şi legislaţie’, potrivit unui comunicat al FIC.
Forţa de muncă bine pregătită rămâne un punct forte şi un avantaj competitiv pentru România (75%). Fiindcă anticipează creşteri ale activităţii economice, aproape jumătate dintre respondenţi plănuiesc să facă angajări suplimentare în 2016 (43%) şi o treime dintre ei (34%) vor face investiţii de capital semnificative în acest an. Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (55%) se aşteaptă la creşteri semnificative ale exporturilor în 2016.
În pofida măsurilor de relaxare fiscală în vigoare de la 1 ianuarie 2016, 70% dintre membrii FIC consideră că sistemul de taxare din România este necompetitiv în comparaţie cu alte ţări. Rezultatul poate părea surprinzător, însă el se datorează, în mare parte, birocraţiei excesive pe care companiile o resimt în relaţia cu autorităţile fiscale. Această concluzie este sprijinită de faptul că tot 70% dintre respondenţi apreciază că reglementările (la nivel central, local sau alte diferitelor autorităţi şi agenţii) sunt o povară importantă, spun reprezentanţii FIC.
Consiliul Investitorilor Străini numără în prezent 122 de companii membre, ale căror investiţii cumulate reprezintă în jur de 35 miliarde euro, adică aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate în România din 1990 până în prezent.