Reintroducerea permanentă a controlelor la graniţele interne ale Europei poate costa 470 miliarde de euro în 10 ani

Impactul ar echivala cu pierderea unei companii de dimensiunile BMW, în fiecare an, timp de un deceniu.

Germania, Austria, Franţa şi Suedia, între alte ţări, au reintrodus controalele la unele puncte de trecere a frontierelor, presate fiind de cea mai mare criză a refugiaţilor de după cel de-al doilea Război Mondial, respectiv venirea a circa 1 milion de migranţi prin Grecia şi Italia, atacurile teroriste şi amplificarea mişcărilor anti-migraţie.

Costurile care ar fi provocate de renunţarea la spaţiul Schengen, într-o perioadă în care creşterea economică este slabă, ar fi masivă.

Libera circulaţie susţine o economie care reuneşte 400 de milioane de oameni, 24 de milioane de călătorii de afaceri şi 57 de milioane de transporturi de mărfuri transfrontaliere annual, potrivit Parlamentului European.

Companile din centrul industrial al Germaniei depind de lanţurile de furnizori care profită de costurile scăzute din Ungaria şi Polonia.

Reţelele de supermarketuri din Franţa sunt aprovizionate cu produse proaspete din Spania şi Portugalia.

De asemenea, naveta transnaţională a devenit un fapt comun, în condiţiile în care europenii pot opta, de exemplu, să locuiască în Belgia şi să muncească în Franţa.

Pentru mulţi europeni, călătoriile fără paşaport face parte din statutul de european.

Pentru companii, controalele de securitate măresc costurile legate de întârzieri, depozitare şi stocare.

Controalele permanente la graniţe ar distruge modelul de afaceri al industriei germane, a arătat Rainer Hundsdoerfer, preşedintele companiei EBM-Papst.

„Produsele care trebuie asamblate în Germania sosesc la timp. Acesta este motivul pentru care camioanele circulă permanent. Costul nu este singurul factor de luat în considerare la reintroducerea controalelor la graniţe. Pur şi simplu nu se poate face”, consideră Hundsdoerfer.

El a adăugat că nimic în industria germană, indiferent dacă este vorba de industria auto, aparatură electrocasnica sau ventilatoare, nu ar putea exista fără fabricile din Europa de Est.

Compania EBM-Papst, cu sediul în Mulfingen, în centrul Germaniei, produce motoare electrice şi ventilatoare din 1963 şi are fabrici în ţări ca Ungaria, Slovacia şi Cehia.

Menţinerea sau nu a controlalelor la frontiere va depinde de fluxul de migranţi.

Ministrul german de Interne a declarat la începutul acestei luni că ţara sa ar putea renunţa la verificarea paşapoartelor la graniţa cu Austria pe 12 mai, dacă numărul refugiaţilor va rămâne scăzut, după controlalele stricte instituite pe ruta balcanică.

Austria în schimb ar putea introduce noi controale pe autostrada Brenner Pass, o legătură majoră ci norsul Italiei.

Mii de migranţi sunt aşteptaţi să traverseze Mediterana, în special din Libia, în lunile următoare, au spus oficiali italieni.

Liderii UE au încheiat un acord cu Turcia, pe 18 martie, în urma căruia refugiaţii veniţi ilegali, traversând Marea Egee, vor fi returnaţi.

„Acordul cu Turcia şi închiderea rutei balcanice ridică probleme legate de natura etică şi legală a acordului cu Turcia”, a declarat însă preşedintele Uniunii Europene, Donald Tusk, în Parlamentul European, pe 13 aprilie.

Peter Sonnleitner, şeful camerei de comerţ şi industrie a landului Bavaria Inferioară, a spus că mai multe firme din regiune s-au plâns de întârzieri, dar au înţeles totuşi situaţia, în condiţiile în care cea mai mare parte a costurilor suplimentare a fost absorbită de companiile de transport.

Probleme au şi companiile care livrează bunuri şi mărfuri în Europa.

Producătorul german de componente auto Continental, de exemplu, are în circulaţie 15-20 de camioane în europa, într-o zi obişnuită. Cele mai lungi călătorii ale camioanelor durează o zi şi jumătate-două zile, iar acestea traversează mai multe graniţe.

Dacă ar fi reintroduse controalele la graniţe, timpul mediu de aşteptare ar putea fi de patru ore la fiecare frontieră, ceea ce ar putea adăuga 160 de ore la durata de călătorie pentru 20 de camioane, potrivit estimărilor directorului pentru lanţul de furnizori, Juergen Braunstetter.

Costurile economice ale suplimentării controalelor ar putea până la urmă să fie administrate, dar costurile politice ar fi altceva, avertizează Michala Marcussen, director global pentru economie la Societe Generale, în Paris.

viewscnt