Magazinele reacţionează la proiectul de lege a „taxelor de raft”. Spun că „subminează comerţul modern”

Asociația Marilor Reţele Comerciale din România susţine că proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare contravine intereselor consumatorilor. Retailerii susţin că taxele de raft sunt conforme cu legislaţia UE şi sunt percepute în interesul producătorilor, că ar putea creşte importurile de alimente din Bulgaria şi Ungaria şi că sunt puse în pericol locuri de muncă şi încasări bugetare. 
Alina Stanciu - mie, 04 mai 2016, 09:16
Magazinele reacţionează la proiectul de lege a

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România ( AMRCR) reacţionează la proiectul de Lege prin care parlamentarii şi producătorii autohtoni din industria alimentară încearcă să elimine taxele de raft percepute de retailerii internaţionali, să îi oblige pe aceştia să cumpere marfă de pe lanţul scurt de aprovizionare şi să creeze spaţii speciale în magazine pentru producătorii români (proiect pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare). Reprezentanţi ai AMRCR au fost prezenţi la toate dezbaterile din ultimele luni care au avut loc în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Proiectul se află pe ordinea de zi în Plernul Camerei Deputaţilor.

Ce îi deranjează pe retaileri

Potrivit unui comunicat remis de AMRCR, una dintre principalele nemulţumiri ale magazinelor moderne se referă la prevederea potrivit căreia ” comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi
de comercializare pentru produse alimentare au obligaţia ca, pentru categoriile: carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51%, volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite
din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare” .

„Lanțul scurt de aprovizionare nu garantează sprijin pentru producătorii români și restrânge libertatea consumatorilor români de a alege”, transmite AMRCR care solicită eliminarea „amendamentelor neconcurențiale și discriminatorii din proiectul legii comercializării produselor alimentare (Legea 321) al căror obiectiv principal este afectarea comerțului modern”.

Citeşte şi  Se schimbă regulile jocului pentru marii retaileri. Efectele ar trebui să se vadă în preţ

Apare un nou risc: importurile din Bulgaria şi Ungaria

„Invocarea ideii că prin noua lege vor fi sprijinite interesele producătorilor români, mai ales ale celor mici, reprezintă o inducere în eroare a opiniei publice. Conceptul de „aprovizionare pe lanțul scurt” adoptat de către Comisia de Agricultură nu reprezintă deloc o garanție nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse românești într-o pondere mai mare – dar la preturi egale sau mai mici – și nici pentru producătorii români că vor fi apărați de concurența unor producători externi. Dimpotrivă, apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României și cei din Ungaria pentru magazinele din vestul țării”, atrage atenţia AMRCR.

Potrivit proiectului de act normativ care modificvă legea 321/ 2009 lanţul scurt desemnează „lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori”.

Citeşte şi 

EXCLUSIV: Lista cu taxele de raft cerute de magazine pentru legumele şi fructele româneşti

Magazinele vor produse româneşti

Retailerii mai susţin că sunt interesaţi oricum să cumpere marfă românească, având în vedere faptul că aceasta este şi dorinţa consumatorilor români, iar cei care se opun comerţului modern sunt , de fapt, cei care nu vor să se adapteze exigenţelor impuse de vmarile lanţuri de magazine. „În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor românești, iar această tendință va continua. Motivația este simplă: consumatorii din România solicită produse românești”, susţine AMRCR.

Ce spune AMRCR despre taxele de raft

În ceea ce priveşte taxele de raft, AMRCR susţine că acestea sunt acceptate de legislaţia comunitară şi sunt necesare pentru a dezvolta proiecte benefice atât producătorilor cât şi magazinelor. „Marile magazine au înțeles să dezvolte împreună cu producătorii locali proiecte comerciale dedicate produselor românești prin oferirea de servicii logistice și oportunități de promovare. Aceste acțiuni sunt realizate prin bugete de marketing – adică și prin așa-numitele „taxe de raft„ – explicit acceptate și de legislația comunitară. Prin efectul schimbărilor legislative preconizate, acestea nu vor mai fi posibile”, declară oficialii AMRCR.

Potrivit acestora, „cei care contestă beneficiile comerțului modern pentru consumator și pentru producția autohtonă sunt în mare măsură cei care fie nu sunt dispuși să caute formule pentru a investi în depozitare, ambalare, marketing sau logistică, fie cei care practică un management precar sau pur și simplu nu au o capacitate comercială adecvată”.

Citeşte şi  Reacţia magazinelor după dezvăluirile privind taxele de raft: Ameninţă producătorii români că le scot marfa de la vânzare

„Grupuri” vs AMRCR

Marii retaileri susţin că în piaţă au apărtut ” grupuri care instigă la nerespectarea principiilor de piață și a libertăților economice ale comercianților și consumatorilor.”. „Prin utilizarea unor mesaje populiste – de genul „agricultura noastră poate să livreze 100%„ – se urmărește crearea unei atmosfere generale de ostilitate, chiar de ură, față de supermarketuri. Victime directe ale modificărilor preconizate pot fi însă mulți alți producători locali care, prin eforturi comune, tenacitate și inteligență au reușit să devină parteneri consacrați ai marilor lanțuri de magazine și să intre pe piața extrem de competitivă cu produse românești. Aceștia sunt în pericol de a fi înlăturați de pe piața foarte greu obținută de către cei cărora li se garantează practic business-ul prin instituirea unei cote obligatorii indiferent de performanță”, susţine AMRCR.

De altfel, Asociaţia aduce în duscuţie şi avizul negativ oferit de Guvern pe acest proiect de Lege, dar şi poziţia Consiliului Concurenţei. 

„Amintim că punctul de vedere al Guvernului, semnat în februarie 2016 de Primul Ministru Dacian Cioloș, a fost negativ. Totuși, Ministerul Agriculturii a declarat public că sprijină respectivul proiect de lege pentru că este în interesul producătorilor români. Nu a prezentat însă nicio analiză care să ofere o minimă garanție că producătorii români au capacitatea verificată prin care să susțină – constant, cantitativ, calitativ-sortimental sau logistic -, aprovizionarea magazinelor cu cotele obligatorii de produse impuse de noua formă a legii”, se arată în comunicatul AMRCR.

Asociaţia atrage, de asemenea, atenţia asupra faptului că proiectul de Lege omite să precizeze și ce trebuie să facă retailerii în cazul în care nu au de unde cumpăra alimente româneşti. ” Producătorul va scăpa cu o amendă, dar retailerul este pasibil de ridicarea licenței”, susţine AMRCR.

AMRCR vrea poziţia Comisiei Europene

„Solicităm Guvernului și Camerei Deputaților să nu accepte eludarea obligației de notificare către Comisia Europeană a întregului text adoptat, deoarece în forma actuală această procedură este cerută doar în cazul articolului referitor la etichetarea cărnii românești. Credem că Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Comerțului precum și comisiile parlamentare abilitate sunt cele care ar trebui să se ocupe de legislația fiscală sau de cea referitoare la comerț, și nu Agricultura, unde a ajuns să fie reglementat modul în care trebuie să se încheie contractele sau să se dea definiția contractului comercial, în pofida prevederilor Codului Civil”, se arată în comunicat.

„Se va evita astfel adoptarea cu ușurință a unor termeni confuzi precum: materie de bază, număr limitat, activităţi de cooperare și dezvoltare, relaţii geografice şi sociale strânse etc. – de natură să creeeze maximă incertitudine comercială, juridică și financiară într-o piață extrem de concurențială și dinamică”.

Locuri de muncă „în pericol”

AMRCR îşi susţine poziţia şi prin faptul că  sectorul este „un contributor financiar semnificativ, numeroase familii și comunități bazându-se pe locurile de muncă oferite de marii retaileri”. „Aceste beneficii sunt astăzi în pericol”.

Comerţul bate record după record la vânzări

Temerile retaileri vin în contextul în care, potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, cifra de afaceri din comerţăul cu amânuntul bate racord după record la creştere, urmare a scăderii cotei standard de TVA şi a celei la alimente.

Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în trimestrul I 2016, comparativ cu trimestrul I 2015 a înregistrat o creştere cu 19,0% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+27,9%), vânzărilor de produse nealimentare (+16,1%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,9%).

Te-ar mai putea interesa și
Guvernul a aprobat indicatorii tehnicoeconomici pentru realizarea unei noi legături între Autostrada de Centură Bucureşti Nord şi viitorul terminal al Aeroportului Otopeni
Guvernul a aprobat indicatorii tehnicoeconomici pentru realizarea unei noi legături între Autostrada de Centură Bucureşti ...
Executivul a aprobat joi indicatorii tehnicoeconomici aferenţi pentru realizarea unei noi legături rutiere între Autostrada de Centură Bucureşti Nord şi viitorul terminal al Aeroportului......
România a importat în această seară energie electrică aproape de limita maximă posibilă
România a importat în această seară energie electrică aproape de limita maximă posibilă
În această seară, importul de energie electrică s-a apropiat de pragul de 3.000 MW putere instantanee în condițiile ...
Daniela Dărăban (ACUE): Sectorul de distribuție a energiei electrice ar trebui să-şi mărească de cel puţin trei ori capacitatea de investiţii pentru a atinge obiectivele fixate pentru 2030
Daniela Dărăban (ACUE): Sectorul de distribuție a energiei electrice ar trebui să-şi mărească de cel puţin trei ori ...
Sectorul de distribuţie a energiei electrice ar trebui să-şi mărească de cel puţin trei ori capacitatea de investiţii, ...
O cooperativă din județul Giurgiu intră în programul exclusiv Grădina Noastră, prin care va livra fructe și legume în magazinele Carrefour
O cooperativă din județul Giurgiu intră în programul exclusiv Grădina Noastră, prin care va livra fructe și legume ...
Carrefour România anunță că o nouă cooperativă, aflată în localitatea Malu Spart, din județul Giurgiu, intră în ...