Producători versus retaileri: cine a profitat din reducerea TVA

De la reducerea TVA la alimente, dar mai ales de când în Parlament se discută o propunere legislativă prin care se doreşte repunerea relaţiilor contractuale dintre producătorii români (furnizori) şi marile lanţuri de magazine pe noi baze, apare tot mai des întrebarea cine câştigă mai mult şi cine mai puţin din contextul macroeconimic actual, care le-a permis românilor să cumpere mai mult.

Discuţiile sunt ample, dar rezumându-ne strict la cifrele oferite de statistică, putem concluziona că, începând cu iunie 2016, afacerile din comerţ au început să duduie, iar cele din producţia alimentară cresc timid. În luna ianuarie 2016, cifra de afaceri din industria alimentară a înregistrat chiar o scădere importantă, de aproximativ 10%.

Creşteri record a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul

Din iunie 2015, de când TVA la alimente a ajuns la 9%, cel mai important indicator al consumului populaţiei – cifra de afaceri din comerţul cu amânuntul – a crescut susţinut, astfel că, în martie, am ajuns pe primul loc în ceea ce priveşte creşterea afacerilor în comerţ din UE. Este vorba despre un plus de 19,3% faţă de perioada similară a lui 2015 (serie brută) generat în primul rând de creşterea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 25,5%). 

Vânzările de produse nealimentare s-au majorat şi ele cu 16,6%, iar la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate surplusul a fost de 14,7% faţă de martie 2015.

Mergând pe firul roşu, ECONOMICA.NET a dorit să vadă unde s-au dus banii românilor care au cheltuit mai mult, după cum spune statistica. Aşa că am comparat trendul cifrei de afaceri generată de comerţul alimentar, cu produse din tutun şi băuturi cu rulajele celor trei industrii producătoare: alimentară, a fabricării produselor din tutun şi a fabricării băuturilor. 

Dinamica cifrei de afaceri în raport cu luna corespunzătoare a anului anterior

 SURSA: INS

 Care sunt concluziile

Potrivit datelor INS, cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri a avut loc în comerţ, care a beneficiat din plin de disponibilităţile financiare ale românilor. S-a cumpărat mai mult din toate categoriile de produse, iar unii au migrat către produsele cu valoare adăugată mai mare, astfel că retailerii s-au putut bucura de vânzări de peste 10%. Per total comerţ, cifra de afaceri a crescut cu cel puţin 22,6% în perioada analizată, până la pragul de peste 31% atins în luna februarie.

Bine au mers şi afacerile cu tutun, potrivit INS, cu creşteri ale cifrei de afaceri de peste 38%, după cum arată datele statistice, deşi industria trece printr-o perioadă extrem de grea. În primul rând, interdicţia de mai fuma în locurile publice, începând din 17 aprilie este de aşteptat să scadă consumul de ţigări, iar pe de altă parte industria se confruntă cu efectele indeciziei legislative. Pe 20 mai anul acesta trebuie să intre în vigoare o nouă Directivă a Tutunului (Directiva 2014/40/UE) care interzice producţia unor anumite sortimente de ţigarete (cele cu arome şi aditivi speciali). Or, în legislaţia naţională această Directivă nu a fost încă transpusă, ceea ce, spun producătorii, a dus la un blocaj pe piaţa de profil. Jucătorii din piaţă contactaţi de ECONOMICA.NET spun însă că cifrele s-ar putea explica şi prin prisma faptului că fabricile din România exportă mare parte din producţie.

În ceea ce priveşte afacerile generate de fabricarea băuturilor, unde creşterile au fost de până la 30%, specialiştii din domeniu susţin că scăderea TVA a dus în primul rând o creştere a vânzărilor de apă, sucuri şi bere, în timp ce în cazul vinului şi băuturilor spirtoase creşterea a fost generată de faptul că mulţi români au trecut de la produsele vândute la negru la cele taxate. „Sectorul băuturilor cuprinde mai multe categorii: apă, sucuri, bere, vin şi băuturi spirtoase, iar toate acestea au avut creşteri diferite. Practic, la un TVA de 9% românii au putut înlocui apa de la robinet cu apa minerală, astfel că vânzările pe acest segment au crescut destul de mult. O creştere importantă s-a înregistrat şi la vânzările de bere la halbă, în detrimentul celeor la sticlă şi chiar a vinului şi a spirtoaselor. Cea mai mică creştere a avut loc la spirtoasele vândute legal. Acest segment a câştigat în jur de 6-7% ca urmare a reducerii accizei. Practic, a avut loc o migraţie a consumului dintre industria neagră către cea fiscalizată”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Romulus Dascălu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului şi Băuturilor Alcoolice Garant. Potrivit acestuia, piaţa neagră rămâne însă o constantă îngrijorătoare pe piaţa vinului şi a spirtoaselor, cu ponderi de peste 50% din total piaţă.