Consiliul UE pentru Afaceri Externe se reuneşte în data de 13 mai 2016, pentru a discuta, printre altele, TTIP şi acordul economic comercial cuprinzător UE – Canada (CETA).
Greenpeace trage puternice semnale de alarmă în privinţa celor două acorduri comerciale discutate şi solicită ministrului să ceară oprirea negocierilor în aceste procese.
La începutul săptămânii în curs, Greenpeace Olanda a oferit publicului larg posibilitatea consultării unui număr de 13 capitole din textul negocierilor pentru TTIP. Până atunci, aceste informaţii au fost ţinute secrete, spun reprezentanţii Greenpeace.
Conform documentelor, deşi negocierile se desfăşoară cu uşile închise pentru parlamentele naţionale şi cel european, cât şi pentru societatea civilă, de fapt au avut loc mai multe consultări cu lobby-ul companiilor interesate de semnarea TTIP, amprenta acestora regăsindu-se în capitolele publicate. Acest aspect pune sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces de negociere, apreciază Greenpeace.
În multe cazuri documentele arată cum implicarea industriei a avut un rol determinant în decizii importante, punctând existenţa unor discuţii repetate despre necesitatea consultării industriei şi instanţe în care au fost preluate îndrumările din partea acesteia.
Din punct de vedere al protecţiei mediului, textele dezvăluie mai multe motive de îngrijorare. De exemplu, în toate cele 248 de pagini nu există nicio referire la prevenirea sau diminuarea impactului comerţului asupra climei, regula Excepţiilor Generale din acordul GATT lipseşte de asemenea, iar principiul precauţiei instaurat prin Tratatul UE nu este menţionat în nicio instanţă.
‘Date fiind importanţa şi magnitudinea implicaţiilor acestui subiect, considerăm că negocierile nu mai pot continua în forma actuală, în secret, ci este necesară transparentizarea întregului proces. Pentru a putea afla în cunoştinţă de cauză dacă acest acord este benefic economiei şi cetăţenilor României şi ai UE, publicarea în întregime a capitolelor negociate consolidate este absolut necesară, precum şi stabilirea unui proces transparent de consultare publică la nivelul fiecărui stat membru’, spune Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.
Conform acestuia, impactul CETA asupra economiei naţionale şi asupra dezvoltării durabile rămân necunoscute.
‘Acordul economic comercial cu Canada nu pune România pe picior de egalitate, Canada (ca şi SUA, de altfel) refuzând ridicarea vizelor pentru cetăţenii români. Acest lucru a fost subliniat deja de Ministerul Afacerilor Externe din România, dar problema nu a fost soluţionată. Susţinem că semnarea acordului CETA de către România nu poate să aibă loc înainte de rezolvarea problemelor legate de regimul vizelor între cele două ţări, întrucât comerţul liber nu poate fi mai presus de libera circulaţie a cetăţenilor români’, adaugă Ionuţ Cepraga.