Banca Comercială Carpatica a încheiat primul trimestru cu pierderi de 8,9 milioane de lei

Banca Comercială Carpatica a încheiat primul trimestru al acestui an cu pierderi de 8,9 milioane de lei, comparativ cu un profit net de 0,65 milioane de lei în perioada similară din 2015, potrivit rezultatelor financiare remise luni Bursei de Valori Bucureşti, potrivit Agerpres. 
Economica.net - lun, 09 mai 2016, 19:47
Banca Comercială Carpatica a încheiat primul trimestru cu pierderi de 8,9 milioane de lei

Solvabilitatea băncii s-a situat la 13,9%, în creştere de la 4,9% la 31 decembrie 2015, ca urmare a infuziei de capital de 98,8 milioane de lei realizată de Patria Bank, în timp ce venitul net din dobânzi a scăzut în T1 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 2%.

‘Constrângerile legate de lipsa în anul 2015 a capitalului, care au generat diminuarea veniturilor din dobânzi din cauza procesului de dezintermediere pe partea de creditare, şi menţinerea unor scadenţe reziduale reduse aferente portofoliului de titluri au fost compensate prin reducerea cheltuielilor cu dobânzile (50% faţă de T1 2015)’, spun reprezentaţii băncii.

Cheltuielile operaţionale au înregistrat o scădere de 13%, excluzând efectul recunoaşterii integrale în primul trimestrul din 2016 a contribuţiei datorate de BCC către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare comparativ cu T1 2015, datorită noilor reglementări contabile.

Valoarea netă a creditelor acordate clienţilor s-a ridicat la 764 de milioane de lei în perioada analizată, în scădere cu 4%, ca efect al activităţii de creditare reduse, având în vedere faptul că infuzia de capital realizată de Patria Bank a fost considerată în capitalul băncii începând cu luna februarie 2016.

”Capitalul nou atras de bancă va permite creşterea activităţii de creditare în trimestrele următoare’, dau asigurări reprezentanţii BCC.

În ceea ce priveşte depozitele atrase de la populaţie, acestea au însumat, la finele primului trimestru, 2,651 miliarde de lei, astfel că rata credite/depozite a ajuns la 40% la 31 martie 2016, fapt ce reflectă excedentul de lichiditate disponibil pentru a sprijini creşterea viitoare, subliniază banca.

‘Capitalizarea actuală a Băncii Carpatica şi reţeaua de unităţi teritoriale vor permite reluarea creditării şi inversarea trendului actual, iar primii beneficiari ai efectelor pozitive ale procesului de repoziţionare a băncii vor fi clienţii noştri. În perioada imediat următoare, banca îşi va redefini strategia de afaceri şi structura organizaţională, în scopul eficientizării operaţionale. Ne aşteptăm ca acest proces să se desfăşoare pe parcursul trimestrelor II şi III din 2016, efectele urmând a fi vizibile începând cu trimestrul IV 2016. Am demarat deja procesele de analiză premergătoare în vederea fuziunii celor două bănci – Carpatica şi Patria Bank. Ne aşteptăm ca sinergiile dintre acestea să producă efecte pozitive în scurt timp după aprobarea şi finalizarea fuziunii’, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al BCC, Horia Manda.

Patria Bank (fosta Nextebank) deţine un pachet de 64,16% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica, după încheierea ofertei publice derulată în perioada 2 – 22 martie 2016, conform unui raport remis, pe 24 martie, Bursei de Valori Bucureşti.

Nextebank a anunţat pe 29 ianuarie că a finalizat achiziţia unui pachet majoritar de peste 54,79% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica, obţinând aprobările relevante din partea Băncii Naţionale a României şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară. La începutul lunii martie, Consiliul Concurenţei a emis decizie de neobiecţiune privind dobândirea controlului direct asupra Băncii Comerciale Carpatica şi, indirect, asupra Imobiliar Invest, SSIF Carpatica Invest şi SAI Carpatica Asset Management de către Nextebank.

Tranzacţia s-a realizat în doi paşi: achiziţia unui pachet de acţiuni de la grupul de acţionari controlat de Ilie Carabulea şi subscrierea tuturor acţiunilor rămase nesubscrise în cadrul procesului de majorare de capital iniţiat în luna iunie 2015. Numărul total de acţiuni BCC după majorare este de 2.202.742.822, din care Nextebank va deţine 1.206.938.198 (54,79%).

‘Finalizarea tranzacţiei de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni ale Băncii Carpatica de către Nextebank marchează o primă etapă foarte importantă în planurile de creştere ale celor două instituţii de credit. Intenţionăm ca, după parcurgerea tuturor procedurile legale necesare, să demarăm şi un proces de fuziune între Banca Carpatica şi Nextebank. Sperăm ca alături de echipele ambelor bănci să construim o bancă locală de succes, profitabilă şi cu un model de afaceri inovativ. Intenţionăm să valorificăm o serie de oportunităţi identificate în piaţa bancară în România, utilizând resursele comune excelente, lichiditatea şi platforma bancară diversificată, personalul dedicat şi expertiza acestuia, care constituie o bază solidă pentru strategia noastră de creştere viitoare, atât organic cât şi prin fuziuni şi achiziţii’, a declarat, atunci, preşedintele Consiliului de Administraţie al Nextebank, Horia Manda.

Nextebank SA este deţinută începând cu 30 aprilie 2014 de către Emerging Europe Accesion Fund. EEAF este un fond de private equity care succede fondului de investiţii Balkan Accession Fund şi are majoritar investitori instituţionali: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiţii (EIF), Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – parte a grupului bancar german KFW, fiind totodată al treilea fond de private equity pentru care Axxess Capital Partners oferă consultanţă investiţională.

Te-ar mai putea interesa și
Rezervele valutare ale BNR au crescut cu 3,96%, până la 62,135 miliarde euro, în 2024
Rezervele valutare ale BNR au crescut cu 3,96%, până la 62,135 miliarde euro, în 2024
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României totalizau 62,135 miliarde de euro la finele lunii decembrie 2024, în creştere cu 1,57% comparativ cu nivelul de 61,174 miliarde de euro......
Ministerul Finanţelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanţelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 ...
FAO: Preţurile mondiale la alimente au scăzut cu 2,1% în 2024
FAO: Preţurile mondiale la alimente au scăzut cu 2,1% în 2024
Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a înregistrat un declin de 2,1% în 2024, comparativ cu 2023, scăderea ...
Românii din București în afara riscului de sărăcie european, în vreme ce cei din Nord-Estul și Sud-Estul țării, sunt aproape de vârful topului
Românii din București în afara riscului de sărăcie european, în vreme ce cei din Nord-Estul și Sud-Estul țării, ...
În 2023, 16,2% din populația UE – sau aproximativ 71,7 milioane de persoane – era expusă riscului de sărăcie. Rata ...