Primăvara ploioasă anunţă cel mai bun an agricol al României din ultimul deceniu – studiu

Vremea favorabilă din primăvară, creşterea investiţiilor în agricultură, relansarea consumului, evoluţia preţurilor şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri la nivel regional converg către concluzia că business-ul din agricultură ar putea depasi 24,49 miliarde lei în 2016, cu peste 12 miliarde de lei peste nivelul de referinţă din 2010.

După un an 2014 în care agricultura a generat o afacere totală de 20,8 miliarde de lei, în 2015, datele preliminarii indică un business cu peste 1,5 miliarde de lei mai mare, de aprox. 22,49 miliarde lei, iar pentru 2016 este estimat un rezultat de 24,49 miliarde lei.

Potrivit analizei DEKALB, realizată pe baza datelor financiare depuse de firmele din domeniu la Ministerul de Finanţe, evoluţia pozitivă a cifrei de afaceri vine pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu, de la cultivarea cerealelor, fructelor şi plantelor leguminoase la activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor).

Se estimează, astfel, că business-urile din agricultură ar urma să treacă în 2016, în premieră, de pragul de 10.000 de firme, faţă de 8067 în 2010, 9533 în 2013 şi 9929 în 2014, ultima referinţă pentru care există date statistice finale.
Cele mai multe firme din agricultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-Est (21,15 %), urmată de Sud (19,41%) şi Vest (13,03 %).

Cifrele arată că piața locală a grâului va avea în 2016/2017 cel de-al cincilea sezon consecutiv de creștere din punctul de vedere al productivității grâului și a patra recoltă consecutivă de grâu ce depășește pragul de aproximativ 7 milioane de tone.

O producţie record se preconizeaza şi în segmentul rapiţei, de 1,3 milioane de tone, în creștere cu 35% față volumul recoltat sezonul anterior, România urmând să devină principalul producător de rapiță de la Marea Neagră.
Potrivit estimărilor oficialilor Bursei Române de Mărfuri, preţurile producţiei agricole se vor menţine în acest an la 150-160 euro/tonă la grâu, 150-155 euro/tonă la porumb, şi de peste 380-390 euro/tonă în cazul rapiţei. Evoluţia este încurajatoare în condiţiile în care, în ultimii trei ani, prețul grâului a înregistrat o scădere de 25%, iar cel al porumbului de 15-17%.

Analiza DEKALB arată, totodată, că numărul salariaţilor din agricultura românească (înregistraţi oficial) este prognozat să ajungă, anul acesta, la peste 50.000 de oameni, de la nivelul de 37,656 angajaţi declaraţi oficial în 2010. Spre comparaţie, în 2011 au fost înregistraţi în plată 41,437 de salariaţi, în 2012 au fost 43,997, iar în 2014, ultimul an pentru care există datele finale – 48.066.

„Dincolo de evoluţia financiară a sectorului, am avut, din punct de vedere meteorologic, o primăvară promiţătoare pentru agricultura românească. Luând în calcul şi evoluţia pozitivă a preţurilor, perspectivele sezonului agricol 2016 sunt optimiste, cele mai bune din ultimii ani”, afirmă Daniel Stanciu, directorul de marketing DEKALB.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, prognoza de productivitate a grâului românesc a fost ajustată cu 5,5% în aprilie față de martie la nivelul mediu de 4,02 tone/ha. Acesta este și un maxim istoric în ultimele 26 de sezoane agricole pentru randamentul local al recoltei locale de grâu.

Asocierea, sansa fermierului român ?

Dincolo de perspectivele financiare ale agriculturii româneşti, analiza DEKALB arată că gradul de fărâmiţare a terenurilor agricole continuă să reprezinte o provocare importantă pentru evoluţia acestui sector.

Statistica arată că marea majoritatea a afacerilor din agricultură se derulează, în prezent, pe suprafeţe de până în 500 hectare, în timp ce fermele mari, cu peste 2.000 hectare, reprezintă doar 6% din totalul companiilor.

România este a treia ţară din Uniunea Europeană ca grad de fărâmiţare a terenurilor agricole, după Malta şi Cipru. Avem 830.200 de exploataţii agricole de 1 – 5 hectare fiecare, ocupând aproape o cincime din suprafaţa agricolă totală a României.

Cele 639 de societăţi importante din agricultura românească au raportat, în 2014, o cifră de
afaceri de 14,8 miliarde lei, în timp ce firmele ce deţin sub 500 de hectare au adunat numai 1,7 miliarde lei.

În condiţiile unui lanţ economic plin de provocări, generate de blocajul financiar şi accesul dificil la creditare, asocierea în agricultură reprezintă o posibila soluţie pentru cei care vor să dezvolte un business predictibil şi sustenabil. „Cunoscand istoricul si mentalitatea romaneasca, totusi este o solutie pe care micii fermieri ar trebui să o analizeze!” afirma Daniel Stanciu .

Analiza DEKALB arată, astfel, că durata medie de încasare a creanţelor în cazul firmelor mici a fost, în 2014, în medie de 669 zile. La firmele mari, acest indicator nu a depăşit 142 de zile. La fel, durata medie de plată a datoriilor curente a fost de 1725 de zile în cazul firmelor mici, faţă de 416 zile (500-2000 ha), respectiv 303 zile (peste 2000 ha).

Pe ansamblu, datele statistice din 2014 arată că doar 12% dintre companii şi-au achitat datoriile în mai puţin de 90 de zile, iar 39% au avut dificultăţi în ceea ce priveşte obligatiile financiare pe termen scurt.

„Aceste date ne arată că agricultura autohtona rămâne un domeniu plin de provocări, condiţionat de relaţia comercială cu furnizorii şi clienţii dar şi de volumul activităţii”, spun reprezentantii DEKALB.

„Perspectivele sunt încurajatoare dacă este să privim la evoluţia ultimilor ani, cu costuri de producţie tot mai eficientizate. Insă evoluţia pozitivă trebuie percepută sub rezerva unor fenomene climaterice extreme (secetă, grindina, inundaţii etc.) şi a unor posibile provocări de ordin fiscal şi geopolitic, cu consecinţe mai ales în costurile utilităţilor”, a mai spus Daniel Stanciu.