Aproximativ 8% din fonduri vor fi folosite pentru acordarea de compensaţii angajaţilor concediaţi, restul banilor fiind utilizaţi la recompensarea firmelor care îşi reduc suficient capacităţile de producţie. Între timp, reducerile de taxe, fuziunile, achiziţiile, restructurarea datoriilor şi chiar falimentul ar trebui să conducă la ieşirea de pe piaţă a companiilor care nu pot realiza profit, se arată în comunicatul Ministerului de Finanţe.
În februarie, oficialii de la Beijing au anunţat că intenţionează să concedieze 1,8 milioane de persoane – 15% din forţa de muncă totală din sectorul oţelului şi cărbunelui – pentru a reduce excesul de producţie. Totodată, Guvernul va sprijini firmele care creează noi locuri de muncă, oferind servicii online, dezvoltând noi industrii sau produse, se arată într-un document elaborat de Ministerul Muncii şi alte şase organisme guvernamentale.
Marţi, Departamentul Comerţului din SUA a majorat taxele de import pentru producătorii chinezi de oţel cu 522%, după ce i-au acuzat că-şi vând produsele sub preţul pieţei. Taxele se aplică platbandelor de oţel laminate la rece provenite din China, care sunt folosite în industria auto, în construcţii şi pentru fabricarea containerelor de transport pe mare.
Nivelul record al producţiei de oţel din China înregistrat în ultimele luni a sporit criticile la adresa autorităţilor de la Beijing, acuzate că distorsionează pieţele globale vânzând oţel la preţuri de dumping.
Producătorii de oţel din SUA susţin că autorităţile de la Beijing subvenţionează ilegal exporturile de oţel.
China va menţine politica sa de reduceri de taxe pentru exporturile de oţel, ca parte a eforturile de a sprijini redresarea acestui sector, se arată într-un anunţ postat miercuri pe site-ul Ministerului de Finanţe de la Beijing.
Exporturile chineze de platbande de oţel laminate la rece în SUA sunt evaluate la aproximativ 272,3 milioane de dolari în 2015.
Piaţa chineză se confruntă cu o supraofertă de oţel, în condiţiile în care încetinirea celei mai mari economii asiatice a afectat cererea internă de oţel, astfel că acesta este vândut pe pieţele mondiale la preţuri de dumping. Potrivit experţilor, China, responsabilă pentru jumătate din producţia mondială de oţel, se confruntă în prezent cu o supraproducţie de 340 milioane de tone, adică dublu faţă de cantitatea de oţel produsă anual în Uniunea Europeană.