”Judecând pe baza retoricii, se revine rapid la acea perioadă pe care o credeam demult apusă”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă.
NATO a fost o alianţă creată pentru confruntare şi de aceea capacitatea sa de a contribui la asigurarea stabilităţii şi securităţii în Europa a fost discutabilă, a menţionat Peskov.
Oficialul rus a adăugat că Rusia va trebui să adopte ”o serie de măsuri predictibile, sistematice şi succesive” ca răspuns la extinderea Alianţei Nord-Atlantice în jurul graniţelor ruse.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercurea trecută că Alianţa a decis să-şi sporească prezenţa în flancul estic prin plasarea de trupe în diferite ţări.
”Abordarea noastră faţă de Rusia combină apărarea solidă şi descurajarea prin intermediul dialogului’, a spus Stoltenberg.
Pe 20 mai, Moscova s-a declarat îngrijorată de semnarea de către NATO şi Muntenegru a protocolului de aderare, care permite ţării balcanice să participe ca observator la reuniunile NATO.
Protocolul semnat joia trecută trebuie să fie ratificat de parlamentele tuturor statelor membre ale NATO înainte ca Muntenegrul să devină oficial al 29-lea stat din Alianţa Nord-Atlantică.
În urmă cu două luni, într-un interviu acordat canalului de televiziune rus Dojd, premierul muntenegrean Milo Djukanovic estima că Muntenegrul se poate aştepta să devină membru deplin al NATO până la jumătatea lui 2017.
”Drumul nostru spre UE şi NATO este în interesul nostru, dar nu este declanşat de dorinţa de a face rău cuiva. Ne pare rău de modul în care percepe Rusia demersul nostru de aderare la NATO. Sperăm că este doar ceva temporar şi că nu implică riscul de a deteriora permanent relaţiile dintre Muntenegru şi Rusia”, spunea Djukanovic.