IT-ul din România ia în calcul listarea pe bursele externe – PwC

‘Am avut discuţii cu clienţii noştri şi despre pieţe externe, în special cu investitorii din domeniul IT. S-au luat în discuţii sistemul alternativ de tranzacţionare pe piaţa de la Londra şi de la New York. Aceste procese sunt mai complicate din perspectiva reglementărilor care sunt aplicabile, a costurilor, însă nu imposibile. Trebuie văzut care este grupul ţintă de investitori. Dacă grupul ţintă este format din fonduri de investiţii care investesc în companii la început de drum sau anumite industrii care au mare succes pe pieţele respective, atunci este o variantă ce merită luată în calcul cu toate costurile de rigoare. Piaţa pe care o alegem va determina şi tipul de vehicul pe care îl vom utiliza pentru listare’, a spus Smedoiu.

Ea consideră că în cazul unei societăţi care are un plan de afaceri solid este recomandat să se listeze pe bursă, decât să apeleze la bancă sau un împrumut de la acţionar.

‘În momentul în care discutăm cu clienţii noştri, cu companiile, care vin cu necesităţi de finanţare există cele trei variante pe care le luăm în discuţie: emisiunea publică (IPO n.r.), împrumuturile de la acţionar şi finanţarea bancară. Împreună cu societatea respectivă încercăm să decelăm care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreia. Este adevărat că ratele de dobândă au scăzut pe piaţă, dar foarte puţini ştiu cum se derulează o negociere cu o bancă, care sunt costurile – pe lângă acea dobândă care trebuie plătită, vorbim de colaterale, ‘loan-to-value’, condiţii care trebuie îndeplinite în contractul de împrumut, de o anumită cotă a profitului, de un anumit nivel al capitalului propriu. Deci, o astfel de tranzacţie are ataşată o mulţime de condiţii, care trebuie înţelese foarte bine ca să nu ne ceară banca fie colateral suplimentar, comision de risc, mărirea dobânzii şi aşa mai departe. În legătură cu împrumutul de la acţionar, noi spunem varianta ‘quick-and-dirty’, depinde de cine este acţionarul, de disponibilitatea lui de a finanţa, de rata la care finanţează. Dacă vorbim de un fond de private equity intervin o grămadă de condiţii în legătură cu modul de derulare al managementului, participare la profit, la luarea anumitor decizii, deci ne mutăm încet de la o pură finanţare la implicarea în managementul zilnic al companiei. Emisiunea publică de acţiuni este din punctul nostru de vedere o variantă care merită luată în considerare, mai ales dacă vorbim de o societate care are un plan de afaceri solid’, a mai afirmat oficialul PwC.

La rândul său, Florentina Boboc, director în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a precizat că instituţia din care face parte îşi doreşte pe piaţa de capital românească emitenţi puternici, ‘dar, pe de altă parte, nu trebuie să omitem IMM-urile’.

‘Noi ne dorim să atragem pe piaţa de capital emitenţi puternici dar, pe de altă parte, nu trebuie să omitem IMM-urile, care pot găsi în piaţa de capital o sursă considerabilă de finanţare. Trebuie să încercăm să eliminăm eventualele neajunsuri ale listării. Una dintre problemele ridicate de-a lungul timpului din discuţiile pe care le-am avut atât cu societăţile cât şi cu intermediarii sunt costurile de accesare a pieţelor de capital. Ne aflăm într-o perioadă în care rata dobânzilor este foarte scăzută. Practic, competiţia din partea băncilor este foarte mare. Este foarte greu în prezent să te finanţezi la nişte costuri care să fie mult mai mici decât costurile generate de împrumuturile bancare’, a arătat Boboc.

Ea a subliniat că speră ca până la finalul lunii iunie să fie aprobată o nouă lege dedicată emitenţilor de instrumente financiară.

‘Cel mai important în aceste zile este crearea unei noi legi dedicate emitenţilor de instrumente financiare şi operaţiunilor de piaţă. Noi sperăm ca acest proiect de lege, care în prezent a fost transmis Ministerului Finanţelor Publice, în vederea promovării lui în Parlament, sperăm să fie aprobat la sfârşitul lui iunie, dar oricum până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare. Probabil că suntem destul de optimişti, date fiind şi condiţiile actuale, precum campania electorală. Cu acest cadru legal noi sperăm că toate aspectele care au generat de-a lungul timpului interpretări diferite să se reglementeze şi din acest punct de vedere lucrurile să fie foarte clare. (…) Un alt pas pe care ASF l-a iniţiat şi care considerăm că ar trebui să fie urmat şi de instituţiile pieţei a fost acela de a reduce tarifele aferente ofertelor publice. El a fost deja implementat în 2014, suntem într-un continuu proces de reducere a tarifelor astfel încât costurile care sunt generate de întocmire a prospectelor, de listare efectivă să nu fie atât de mari astfel încât să descurajeze posibilii emitenţi’, a mai afirmat directorul ASF

Potrivit Florentinei Boboc, listarea pe piaţa de capital presupune un întreg proces din partea unui emitent.

‘Listarea pe piaţa de capital presupune un întreg proces din partea unui emitent. În primul rând alegerea locului de tranzacţionare. În prezent avem două alternative, piaţa reglementată sau sistemul alternativ de tranzacţionare. Un al doilea pas este contractarea unui intermediar, apoi întocmirea prospectului aprobat de ASF şi ulterior admiterea la tranzacţionare pe piaţa reglementată sau pe sistemul alternativ în funcţie de opţiune. În tot acest proces ASF a acordat un sprijin continuu atât emitenţilor cât şi intermediarilor’, a explicat oficialul Autorităţii.