Taxa pe ambalaj, bomba cu ceas din industria alimentară, se rostogoleşte către 2017. Vom plăti pentru ce aruncăm

Taxa de 2 lei pe kilogramul de deşeu din ambalaj pe care producătorii din industria alimentară şi a băuturilor trebuie să o achite Administraţiei pentru Mediu în caz că nu şi-au îndeplinit ţinta de reciclare, potrivit legii, rămâne bomba cu ceas din industria alimentară. Au trecut şase luni de când Asociaţiile de profil au atras atenţia că pot urma creşteri de preţuri de până la 30% şi concedieri masive, dar nu s-a întâmplat concret nimic. Există însă în diverse stadii două proiecte de lege prin care se doreşte rezolvarea acestor probleme. Între timp, OTR-urile (companii autorizate de Ministerul Mediului care se obligă contra cost să preia şi să valorifice deşeurile produse de producătorii şi comercianţii de alimente şi nu numai) autorizate lucrează la cota de avarie şi nu mai acceptă noi contracte, urmare a unor amenzi primite de la autorităţi pentru că nu şi-au respectat obligaţiile. 

Propunerea Ministerului Mediu- cine aruncă gunoiul plăteşte

Un prim proiect de act normativ iniţiat de către Ministerul Mediului îşi propune să modifice şi să completeze Legea privind regimul deșeurilor (211/2011) şi face două referiri la modalitatea de gestionare a deşeurilor din ambalaje. 

În primul rând, potrivit proiectului, „pentru asigurarea reciclării/valorificării deșeurilor de ambalaje autoritățile  administrației publice locale a unităților administrativ-teritoriale și a municipiului București sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară încheie contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu persoanele juridice care preiau obligațiile producătorilor la cererea acestora, fie asigură individual reciclarea/valorificarea deșeurilor”.

De asemenea, prin acest proiect se introduce în dezbatere publică ideea de a introduce, pentru toate deşeurile (inclusiv cele din ambalaje) sistemul „plăteşti cât arunci”, astfel că cetăţenii ar putea plăti mai puţin dacă reciclează. 

A doua propunere-OTR-urile trebuie să îşi asume responsabilitatea

A doua propunere legislativă se află în circuitul legislativ, la Senat, unde a ajuns după ce în aprilie a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Proiectul este iniţiat de 10 deputaţi PSD, PNL, ALDE şi susţinut de asociaţiile de producători din industria alimentară. „Proiectul de modificare a legii 211/ 2011 (cel al Ministerului Mediului n.red) este de interes pentru noi, dar cel mai important este cel aflat acum la Camera Deputaílor (de modificare a Legii nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu – n.red). În acest proiect, Comisia de Agricultură la care am apelat a înţeles punctul nostru de vedere şi a redefinit responsabilitatea pe lanţul deşeurilor. De asemenea, au înţeles că trebuie să scadă contribuţia agenţilor economici la Fondului pentru Mediu la un nivel suportabil”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Mihai Vişan, directorul executiv al Romalimenta.

Acesta atrage atenţia asupra faptului că adevăratul proprietar al deşeurilor de ambalaje este cetăţeanul care nu participă de fapt la colectare. „Administraţiile locale, cu rare excepţii, nu au organizat campanii de colectare a deşeurilor, astfel că ambalajele se aruncă la gunoi”, mai spune oficialul Romalimenta.

Citeşte şi Bombă cu ceas la Administraţia pentru Mediu. O taxă pe ambalaje ar putea duce la scumpiri de 30% la alimente

Potrivit proiectului de act normativ aflat în Camera Deputaţilor, „operatorii economici autorizaţi de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru preluarea responsabilităţii (OTR-uri – n.red) sunt responsabili în integralitate pentru ambalajele pentru care au preluat responsabilitatea de la operatorii economici”. Acum, această responsabilitate aparţine producătorului de ambalaj, deşi acesta plăteşte OTR-ul să recicleze.

De asemenea, se propune reducerea tarifului aplicat pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri ce trebuie reintroduse în circuitul economic, conform legislaţiei naţionale, şi cantităţile efectiv valorificate de agentul economic care produce deşeul sau de către OTR. Noul tarif ar fi de 30 de bani pe kilogram, faţă de 2 lei pe kilogram.

Ce se întâmplă acum

Până acum, mare parte dintre jucătorii din industria alimentară şi-au achitat deja cei 2 lei pe kilogramul de deşeu nereciclat în 2015, deşi mare parte dintre ei aveau şi contracte cu OTR. Problema rămâne însă, iar după 1 ianuarie 2017 vor veni noi note de plată cauzate de faptul că nu se reciclează suficient. Unii agenţi economici nu au mai reuşit să încheie contracte cu OTR-urile, există deficit de ambalaje la reciclatori sau sunt foarte scumpe, de până la opt ori mai mari faţă de anul trecut. „Nu ştim dacă vom mai avea OTR-uri, nu ştim cine va presta aceste servicii (de valorificare a deşeurilor din amabalaje – n.red) începând de anul viitor. Tot ce ştim acum este că ne-au crescut costurile cu reciclarea de până la opt ori”, povesteşte pentru ECONOMICA.NET Luminiţa Vlad, directorul general al Leader International, unul  dintre principalii producători locali de conserve din legume şi fructe din România. Aceasta susţine că, până acum, majorarea costurilor nu s-a reflectat şi în preţul final, dar că situaţia poate avea un impact devastator asupra unor jucători din piaţă, care ar putea intra în incapacitate de plată.