Tribunalul Bucureşti a decis marţi ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă, a spus Remus Borza „Decizia nu este definitivă, dar este executorie”, a precizat Borza, citat de Agerpres.
Hidroelectrica se afla în insolvenţă din februarie 2014, pentru a doua oară. Compania a mai fost anterior în procedură de reorganizare judiciară în perioada iunie 2012 – iunie 2013.
Cea mai importantă măsură din perioada insolvenţei a fost rezilierea celor 11 contracte bilaterale încheiate direct cu mai mulţi traderi de energie şi consumatori finali, aşa-numiţii băieţi deştepţi: Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Financing Team, Alro Slatina, ArcelorMittal Galaţi, Electromagnetica, Electrocarbon, Euro-Pec, Elsid, Luxten.
Contractele bilaterale pe termen lung au adus companiei Hidroelectrica prejudicii de peste 1,1 miliarde de euro, se arată în raportul administratorului privind cauzele insolvenţei, în special „din cauza duratei foarte mari a contractelor, de peste 10 ani şi a caracterului vag şi general al prevederilor contractuale care nu permit Hidroelectrica să înceteze contractele în ipoteza neajungerii la un acord privind preţul energiei corelate cu evoluţia preţului pe piaţa concurenţială”.
„Dacă la momentul încheierii lor, majoritatea la nivelul anului 2004, solicitările de contractare a energiei electrice către Hidroelectrica erau reduse şi, astfel, încheierea contractelor bilaterale a reprezentat un avantaj economic pentru Hidroelectrica, ulterior, aceste contracte au devenit în mod evident prejudiciabile pentru societate, renegocierea preţurilor de livrare a energiei deşi realizată la nivelul fiecărui an pentru anul următor fiind mult sub preţul mediu anual al Pieţei Zilei Următoare”, se arată în raportul menţionat.
Mai departe, după ieşirea din insolvenţă, Ministerul Energiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, are în vedere listarea la bursă a unui pachet de 15% din acţiunile companiei. Fondul Proprietatea, care este singurul acţionar minoritar al Hidroelectrica, evaluează participaţia sa de 20% la 594 milioane de euro (676 milioane de dolari), ceea ce indică o valoare de 2,97 miliarde de euro pentru întreaga companie. Aceasta ar putea fi prima ofertă iniţială primară (IPO) a unei companii de stat din România, de la listarea Electrica, în 2014.
În februarie, Hidroelectrica a angajat compania de consultanţă Deloitte pentru servicii de audit financiar asupra situaţiilor financiare întocmite pentru perioada 31 decembrie 2015 – 31 decembrie 2017, inclusiv servicii aferente listării la bursă.
Hidroelectrica a înregistrat, în 2015, un profit brut de 1,1 miliarde lei, de 3,5 ori mai mare decât cel raportat în 2010, anul care până acum fusese cel mai profitabil pentru companie.
„În cei 4 ani de insolvenţă, Hidroelectrica a trecut printr-un proces radical de restructurare şi eficientizare. În urma acestui proces, Hidroelectrica a devenit cea mai profitabilă companie din România, în ultimii 3 ani înregistrând o EBITDA de 63% din cifra de afaceri. Insolvenţa Hidroelectrica a demonstrat că şi companiile statului au potenţial, a arătat că şi ele pot genera stabilitate, încredere, performanţă şi profit dacă sunt administrate corect”, a declarat Remus Borza, într-un comunicat recent.
Konieczny, FP: Hidroelectrica nu are în prezent un Consiliu de Supraveghere independent; acest lucru ar putea genera riscuri
Hidroelectrica nu are în prezent un Consiliu de Supraveghere independent selectat, iar acest lucru ar putea genera riscuri semnificative pentru companie în viitorul apropiat, a declarat Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, conform unui comunicat de presă.
‘Suntem îngrijoraţi să vedem că, deşi închiderea procedurii de insolvenţă era anticipată încă de anul trecut, Hidroelectrica nu are în prezent un Consiliu de Supraveghere independent selectat şi numit în conformitate cu Ordonanţa 109/2011. Acest lucru ar putea genera riscuri semnificative pentru companie în viitorul apropiat. Îndemnăm Ministerul Energiei să accelereze procesul de numire a unui nou Consiliu de Supraveghere, care ar trebui urmat de numirea unei echipe profesioniste de management executiv. În special acum, după ieşirea din insolvenţă, Hidroelectrica are nevoie de un management puternic şi hotărât, pentru a proteja valoarea creată pe parcursul acestui proces şi pentru a genera în continuare valoare pentru acţionarii actuali şi viitori, în condiţiile în care următoarea provocare importantă este listarea cu succes a companiei pe bursele de la Bucureşti şi Londra’, a spus Konieczny.
Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului Proprietatea consideră că ieşirea din insolvenţă deschide drumul către oferta publică iniţială a Hidroelectrica, prima listare a unei companii de stat româneşti din ultimii doi ani şi cea mai mare listare din istoria pieţei locale de capital.
‘Fondul Proprietatea este un susţinător puternic al IPO-ului companiei, care reprezintă un pas major către promovarea bursei locale la statutul de piaţă emergentă. Fondul Proprietatea susţine listarea duală a Hidroelectrica, atât la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la London Stock Exchange, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra pieţei de capital româneşti, şi, în acelaşi timp, va asigura accesul companiei la o bază mai extinsă de investitori la momentul IPO-ului şi ulterior, precum şi o vizibilitate mai ridicată. În plus faţă de participaţia de 15% pe care statul intenţionează să o listeze si pentru a contribui la o listare reuşită a companiei, Fondul Proprietatea a propus vânzarea în cadrul IPO-ului a unei participaţii de 5% din propria deţinere de 20%, precum şi a unei participaţii de 3,74% reprezentând drepturile de subscriere ale Fondului în cadrul procesului de majorare a capitalului’, se arată în comunicatul Fondului.
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea (‘Fondul’) a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti din 25 ianuarie 2011 şi a fost listat pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra prin intermediul certificatelor de depozit (‘GDR-uri’) la data de 29 aprilie 2015.