Efectele perverse ale legii hipermarketurilor de pe masa lui Iohannis. Retailerii speră la creşteri, consumatorul plăteşte

Cu o zi inainte ca proiectul de modificare a legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare să ajungă la Preşedinţie spre promulgare, mare parte dintre cei afectaţi, în special distribuitori- nici nu ştiau ce îi aşteaptă. Cum nu există un studiu de impact care să fi însoţit proiectul de lege şi cum nici retailerii sau furnizorii (producători români sau multinaţionale care produc în România) nu au făcut scenarii concrete, intrarea în vigoare a legii care îi obligă pe comercianţi să expună la raft 51% produse de pe lanţul scurt, devine brusc un factor maxim de stres cu implicaţii pe tot lanţul comercial, până la consumator. Din punctul de vedere al parlamentarilor şi a unei părţi a producătorilor, legea va duce la ieftinirea până la 20% a produselor alimentare din magazine, în timp ce retailerii susţin că ne aşteaptă scumpiri. În ceea ce priveşte efectele asupra producătorilor români, parlamentarii susţin că aceştia vor avea unde să îşi vândă marfa în timp ce retailerii susţin că va trebui să renunţe la ei dacă nu îşi achiziţionează softuri IT care să le permită să factureze rapid. 

„Va fi un măcel. Dacă cineva ar fi dorit o lege care să omoare producătorul român şi micul comerciant, atunci aceasta este legea”, a declarat Călin Costinaş, director general adjunct Profi Rom Food, în cadrul unei întâlniri cu AMRCR şi casa de avocatură Biris&Goran, care îi consiliază.

Acesta explică că, marii retaileri se vor adapta în timp la noile prevederi şi că ar putea profita de pe urma dispariţiei jucătorilor mici din piaţă. „Ca cifră de afaceri noi vom fi influenţaţi pozitiv. De asemenea, vom putea prelua micile lanţuri de magazine locale mai ieftin. Investiţiile în retail vor creşte. Problema este  că orice intervenţie a statului în relaţia dintre producători şi comercianţi este împotriva pieţei”, a declarat acesta.

Dacă nu respectă legea, comercianţii riscă să li se suspende temporar activitatea.

Taxele de raft îi bulversează pe furnizori

În afară de introducerea obligativităţii ca marii retaileri să achiziţioneze 51% din volumul de marfă din lanţul alimentar scurt, există prevederi care îi afectează pe toţi comercianţii, dar şi pe furnizorii lor fie ei producători mari sau mici, de produse proaspete sau nu. Potrivit oficialilor AMRCR, prin interzicerea aşa-ziselor taxelor de raft începând cu a treia zi de la publicarea legii în Monitorul Oficial („Art. 4. – Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii.”), distribuitorii lanţurilor de magazine nu vor mai putea plăti în mod legal servicii precum cele de promovare a produselor lor, de aşezare preferenţială la raft, de mercantizare sau cele logistice (asigurarea platformelor logistice unde furnizorii descarcă marfa pentru mai multe magazine). „În general, în jur de trei sferturi din cheltuielile de promovare ale producătorilor sunt în trade marketing (materiale promoţionale, evenimente, aşezare la raft, promoţii, campanie etc). Ce vor face acum multinaţionalele cu aceşti bani? Îl poţi muta în cost (costul produsul – n.red), dar de unde ştii că vei beneficia de aceste servicii. Nu poţi pune aceste servicii pe factură”, a declarat şi avocatul Gelu Goran, de la casa de avocatură Goran Biriș. Potrivit acestuia, taxele de raft sunt prezente şi legale în toate celelate state UE. „Taxele pentru servicii sunt o realitate în întreaga lume. Ele asigură transferul de economie către consumatorul final”. spune acesta.

De altfel, AMRCR a atras atenţia şi anterior asupra faptului că retailerii, în marea lor majoritate, nu își vor mai putea permite nici mercantizarea suplimentară. Astfel din magazine vor dispărea foarte probabil și display-urile, degustările, chiar și frigiderele de la furnizori, începând cu berea și terminând cu lactatele și înghețata.

De ce pot dispărea micii retaileri

Eliminarea taxelor de raft îi va afecta, spun marii retaileri, în special pe micii comercianţi, prin faptul că furnizorii lor îşi vor adăuga costul serviciilor de trade marketing direct în cost ( şi implicit în preţul către comerciant). „Furnizorii nu vor mai oferi doscounturi, îşi vor pune serviciile direct în preţ. Astfel, cei mici vor avea preţuri de până la 20% mai mari. Cei mici nu vor mai putea concura cu cei mari nici macar în promoţii. Ecartul din promoţii (ale retailerilor mici vs retaileri mari -n.red) va fi mai mare”, explică directorul Profi. Acesta vorbeşte şi despre o decapitalizarea celor mici în contextul în care, potrivit noii legi, la produsele alimentare proaspete termenul de plată al furnizorilor nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice. 

De ce unii producători mici de legume şi fructe nu vor mai putea livra la hipermarket

Pentru a respecta prevederilor noului act normativ în care retailerii trebuie să îşi plătească furnizorii de produse proaspete la cel mult şapte zile calendaristice, iar recepţia şi refuzul mărfii se face la momentul livrării, furnizorii trebuie să aibă programe IT performante pentru a putea emite facturi. Or acum, spun comercianţii, unii lucrează cu facturi de mână. „După ce a ieşit legea din Parlament, noi i-am notificat pe furnizori că au termen să îşi dezvolte partea de IT. Până acum am fost foarte flexibili, acceptam şi facturi de mână, dar acum nu mai putem. Niciun mic producător local cu care lucrăm nu are un astfel de sistem. Avem furnizori de 10-15 ani pe care va trebui să îi anunţăm că nu mai putem lucra cu ei”, a declarat Costinaş. Acesta susţine că un lanţ de magazine are sute de mii de facturi pe zi, iar în cinci zile lucrătoare, este aproape imposibil să le proceseze.

De ce ar putea creşte preţurile

Retailerii susţin că, după intrearea în vigoare a prevederii cu 51% produse de pe lanţul scurt în magazine, adică la şase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, comercianţii se vor lupta între ei pe un număr limitat de produse, preţul legumelor şi frutelor la producător putând creşte nejustificat. „Din estimările noastre, producătorii români pot asigura în jur de 20% din necesar”, spune managerul Profi.

De asemenea, pentru că trebuie să achite marfa în 7 zile calendaristice, retailerii ar trebui să ia măsuri pentru a nu rămâne fără cash. Ar putea astfel să ia credite, sau să plătească furnizorii de produse non-alimentare mai târziu, prin renegocierea termenelor ori întârzierea efectivă. Indiferent care ar fi soluţia, costurile comercianţilor ar creşte, iar ei şi-ar recupera banii crescând preţurile.

Totodată, retailerii i-ar putea pune pe producători să plătească transportul mărfii către fiecare magazin în parte şi astfel preţul ar putea creşte chiar de la producător.

Ce se poate întâmpla în scurt timp

Cum mare parte dintre articolele proiectului de lege aflat la promulgarea intră în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, o parte dintre retaileri au început deja să îşi renegocieze contractele cu furnizorii, susţine George Bădescu, director nexecutiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România- AMRCR. „Vom intra într-o criză în care retailerii vor trage de furnizori să vină să renegocieze contracte. Foarte mulţi au fost convinşi că pe ei nu îi afectează”, a declarat oficialul Profi.

La rândul său, avocatul Goran&Biriş susţine că această lege încalcă Costituţia şi chiar raţiunea de a fi a pieţei comunitare şi că va atrage declanşarea procedurii de infringement împotriva României.