Cu doar câteva săptămâni înaintea Summitului NATO de la Varşovia, Nicholas Burns, fost ambasador american la Alianţa Nord-Atlantică, şi generalul James Jones, fost comandant suprem aliat pentru Europa, fac apel la instalarea de trupe aeriene, maritime şi terestre permanente în ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania), Polonia, România şi Bulgaria.
Ţările NATO discută deja despre planuri privind crearea unei forţe rotative de până la 4.000 de militari în estul Europei, reaminteşte The Guardian.
Miniştrii apărării ar urma să parafeze aceste planuri la o reuniune la 7 iulie care va preceda summitul NATO. Creşterea numărului de trupe în estul Europei vine în întâmpinarea unei vechi solicitări a statelor din flancul estic al NATO.
În raportul lor, realizat pentru think-tank-ul Atlantic Council, cei doi foşti decidenţi politici americani îşi exprimă dorinţa ca forţa NATO să devină permanentă ‘atât timp cât Rusia îşi menţine poziţia agresivă’.
Potrivit lui Nicholas Burns, consilier al candidatei democrate la Casa Albă Hillary Clinton, prezenţa permanentă a unui ‘număr mic, dar simbolic’ de militari i-ar arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că NATO este serioasă în ceea ce priveşte apărarea colectivă. ‘Nu vorbim despre a desfăşura un număr mare de trupe la frontieră, ci despre o forţă suficientă pentru ca Putin şi conducerea Rusiei să înţeleagă faptul că vom proteja statele baltice şi Polonia’, a precizat el.
Orice astfel de decizie ar urma să fie considerată drept act ostil de către Kremlin. Moscova susţine că intenţia de a amplasa batalioane rotative în Polonia şi statele baltice ar încălca un acord din 1997 conform căruia NATO nu poate să amplaseze ‘forţe de luptă substanţiale’ în Europa. Acordul prevede de asemenea că orice întărire ‘poate avea loc în cazul unei apărări împotriva ameninţării unei agresiuni’.
NATO afirmă că respectă înţelegerea din 1997 şi că nu desfăşoară un număr ‘substanţial’ de militari.
Burns respinge afirmaţiile că staţionarea permanentă de trupe ar putea fi văzută ca o măsură agresivă sau că este vorba de forţe de luptă substanţiale. ‘Suntem o organizaţie de apărare colectivă. Prin instalarea unui număr mic de militari în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, ne afirmăm pur şi simplu dreptul legal de a proteja aceste ţări în mod defensiv’, a subliniat el.
În raportul celor doi foşti decidenţi politici se mai recomandă ca Alianţa Nord-Atlantică să continue ‘să dezvolte, să desfăşoare şi să integreze apărarea antirachetă colectivă’, precum şi ‘să accelereze infrastructura cibernetică din flancul estic’.
De asemenea, NATO ar trebui să încerce să creeze o misiune maritimă în regiunea Mării Negre, care să fie condusă de România, Bulgaria şi Turcia şi care să includă şi ţări partenere precum Georgia şi Ucraina, ‘ca răspuns la anexarea ilegală de către Rusia şi militarizarea ulterioară a Peninsulei Crimeea’, se mai arată în raport.