Osborne declara, la începutul săptămânii trecute, că ar putea fi nevoie de măsuri de austeritate – creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor publice – din cauza efectelor Brexitului, votat cu o majoritate de 51,9% la referendumul din 23 iunie. Ulterior, Osborne a plusat, afirmând că este nevoit să renunţe la ţinta de a aduce bugetul pe excedent până în 2020.
Într-un interviu publicat duminică în Financial Times, George Osborne a declarat că acceptă rezultatul referendumului, însă vrea să atenueze consecinţele în plan economic, scrie Bloomberg.
Marea Britanie are, începând din aprilie 2015, un impozit pe profit de 20%, cotă unică. Guvernul programase deja scăderea taxei la 19% începând din aprilie 2017, respectiv la 17% în 2020.
„Acum trebuie să punem cu toţii umărul, la nivel naţional, să se termine cu bine pentru poporul britanic. Nu îmi retractez avertismentele privind consecinţele, inclusiv o recesiune”, a declarat Osborne pentru Financial Times, preluat de Bloomberg.
Lira sterlină s-a depreciat cu 11% de la referendum, iar multe capitale europene au început să „curteze” companiile britanice îngrijorate că Brexitul le va tăia accesul la piaţa unică a UE. În pericol este cartierul financiar londonez, principalul hub financiar al Europei.
Incertitudinea persistă în ceea ce priveşte traiectoria viitoare a Marii Britanii. Premierul David Cameron şi-a anunţat demisia cu efect din octombrie, iar în Partidul Conservator, aflat la putere, a luat naştere o luptă politică dură pentru preluarea conducerii partidului şi obţinerea nominalizării pentru funcţia de premier.
Principalii actori sunt Theresa May, ministru de interne în cabinetul Cameron, şi Michael Gove, în prezent ministru al Justiţiei, rămaşi în cursă după ieşirea din scenă a fostului primar al Londrei Boris Johnson, principala faţă a campaniei pentru ieşirea din UE, într-o lovitură reflectată în presă drept trădarea lui Boris de către prietenul său Gove, după ce ambii l-au trădat pe prietenul lor Cameron. May este favorită, însă este criticată în propriul partid pentru că anterior referendumului a susţinut campania Remain. Unii consideră că nu este candidatul potrivit, că este nevoie de un premier dedicat ieşirii din UE.
Partidul Laburist, aflat în opoziţie, a fost cuprins de asemenea de haos: conducerea partidului, în frunte cu preşedintele Jeremy Corbin, este trasă la răspundere pentru pierderea campaniei electorale pro-UE. Astfel, poziţia lui Osborne ca ministru de finanţe este mai mult decât incertă.
Osborne visează la cea mai scăzută cotă unică de impozitare a profitului din grupul G20 al marilor economii ale lumii, iar pasul la 15% ar apropia taxa din Marea Brianie de cota din Irlanda, de doar 12,5%. Franţa şi Germania ar fi de asemenea nemulţumite de o taxă mai mică dincolo de Canalul Mânecii, în ceea ce reprezintă acum a doua mare economie a UE.
În 2015, taxa medie pe profit în G20 a fost de 28,7%, potrivit datelor Oxford University Center for Business Taxation, citate de Bloomberg.
Referitor la declaraţiile anterioare privind măsurile de austeritate, Osborne pare că a făcut un pas în spate, indicând că nu vor fi necesare pe termen scurt, însă totul depinde de evoluţia indicatorilor economici.
Osborne s-a adresat şi viitorului guvern, căruia îi cere să obţină cât mai mult posibil din accesul la piaţa unică a UE, însă oficialul acceptă că libera circulaţie a forţei de muncă ar putea bloca negocierile Londra – Bruxelles, mai ales având în vedere că liderii europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au declarat ferm că Marea Britanie nu îşi va putea alege după bunul plac condiţiile de despărţire.