Leul a reuşit să evite, în mare măsură, volatilitatea post-Brexit. Probleme însă pentru România la orizont

O scurtă trecere în revistă a riscurilor care ameninţă economia românească pe termen mediu, aşa cum sunt reflectate de estimările analiştilor şi de evoluţia situaţiei internaţionale:

– o nouă criză financiară paşte Europa, cu epicentrul tot la Mediterana, de această dată în Italia;

– ieşirea Marii Britanii din UE ar putea diminua semnificativ fluxul de fonduri structurale către Europa Centrală şi de Est, iar Uniunea Europeană riscă să fie slăbită de noi victorii ale mişcărilor eurosceptice;

– în absenţa unei creşteri spectaculoase a veniturilor colectate la buget, următorul guvern ar putea fi nevoit să adopte măsuri de austeritate pentru a evita un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 2017, care poate atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene;

– nu în ultimul rând, încetinirea creşterii economice în zona euro va afecta exporturile României, iar evenimentele internaţionale ciomăgesc încrederea investitorilor şi pot afecta fluxurile investiţionale şi pentru partea asta de lume.

Creşterea economică a României, printre cele mai solide din UE; este propulsată în continuare de consumul intern, în principal datorită reducerii TVA şi creşterii salariilor.

Moneda euro se tranzacţionează în după-amiaza zilei de joi, pe piaţa interbancară, la 4,5148 lei, un curs cu 0,12% mai mare faţă de cotaţia de închidere 4,5091 lei/euro din 23 iunie, ziua referendumului din Marea Britanie. Moneda românească s-a depreciat cu doi bani faţă de euro în ziua de vineri, 24 iunie, când s-a aflat rezultatul referendumului care a şocat lumea întreagă, însă a recuperat rapid pierderea în perioada care a trecut de atunci şi este cotată joi la un curs cu doar jumătate de ban mai ridicat.

Între timp, forintul unguresc s-a depreciat cu 0,66%, cursul urcând cu doi forinţi, de la 314 forinţi/euro la 316 forinţi/euro. Situaţia arată şi mai urât în cazul zlotului polonez, care a pierdut 1,43% din valoare faţă de 23 iunie şi era cotat joi la 4,4291 zloţi/euro, faţă de 4,3665 zloţi pe euro în ziua referendumului din UK. Polonezii constituie de departe cea mai mare comunitate de cetăţeni UE din Marea Britanie, iar Brexitul pune sub semnul întrebării remiterile semnificative primite de Polonia – banii trimişi acasă.

Performanţa leului poate fi atribuită în bună măsură ponderii mai ridicate a consumului intern în creşterea economiei, în ultimii doi ani, după ce în perioada anterioară exporturile au fost principalul motor. Nivelul relativ scăzut al datoriei publice şi păstrarea deficitelor în limite rezonabile au de asemenea rolul lor.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor de stat româneşti cu maturitatea la 5 ani a ajuns joi la 2,5% pe piaţa secundară, faţă de 2,6% înaintea referendumului din Marea Britanie; de remarcat că în ziua imediat următoare referendumului, randamentul titlurilor României pe cinci ani a răspuns volatilităţii de pe pieţele externe şi s-a apropiat de 3%.

O analiză recentă a ING Bank notează că Brexitul se va simţi, în următoarea perioadă, în primul rând din perspectiva încrederii din pieţe, cu posibile efecte pentru investiţiile din sectorul privat. Asta deoarece Brexitul este încă o necunoscută, nu se ştie când şi în ce condiţii se va materializa. Analiştii ING avertizează şi că impactul asupra României al referendumului din 23 iunie se va simţi pe termen mediu, probabil începând din 2018.

Exporturile de bunuri ale României către Marea Britanie au reprezentat anul trecut 4,4% din total exporturi, iar România înregistrează un excedent comercial net de 800 milioane de euro cu Marea Britanie, cea mai bună balanţă comercială înregistrată de ţara noastră.

Investiţiile străine directe venite din Marea Britanie reprezintă doar 2,5% din totalul acumulat începând din anii 1990, iar remiterile (banii trimişi acasă de cei care lucrează afară) doar 3% din total în 2015, potrivit datelor ING.

Pe de altă parte, Marea Britanie este unul dintre cei mai mari contribuitori neţi la bugetul UE, acoperind aproximativ 11% din cheltuieli, iar creşterea economică a României a fost sprijinită în ultimii ani de infuzia de fonduri structurale. Efectul Brexitului asupra bugetului UE şi asupra fluxului de fonduri structurale nu se va manifesta, probabil, mai devreme de 2018, unul dintre riscurile pe termen mediu.

„Totuşi, poate cea mai mare ameninţare pe termen lung se referă la contagiunea politică a Brexitului, de care ar putea profita populiştii şi euroscepticii, slăbind Uniunea Europeană în general. Până acum, pe scena politică din România nu a apărut o mişcare demnă de luat în seamă împotriva ordinii consacrate”, observă analiştii ING.

Economiştii UniCredit văd turbulenţele externe ca principal risc pentru economia românească în următoarea perioadă, cu excepţia notabilă a perioadei premergătoare alegerilor generale din noiembrie, care ar putea fi marcată de înercări de tentative la „cheltuieli preelectorale” de la bugetul de stat din partea Parlamentului. De asemenea, anul 2017 ar putea aduce măsuri fiscale indiferent de culoarea politică a noului guvern, pentru a evita depăşirea plafonului de deficit bugetar de 3% din PIB.