Legea hipermarketurilor, promulgată de Iohannis. Ce se va întâmpla în magazine în următoarele zile

Promulgarea Legii hipermarketurilor care modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare şi care a fost gândită pentru a facilita pătrunderea mai facilă a producătorilor români în marile lanţuri de magazine va produce efecte imediate  în magazine şi în relaţia dintre producători şi retaileri. Mult aşteptata măsură prin care comercianţii vor fi obligaţi să achiziţioneze produsele alimentare în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft din lanţul alimentar va intra în vigoare de abia anul viitor, la şase luni de la data publicării actului normativ în Monitorul Oficial şi după ce Guvernul va publica normele metodologice.

Ce se va întâmpla în scurt timp

Potrivit Legii, mai multe articole vor intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Astfel, în câteva zile:

– Se va schimba modul în care se formează preţul la raft

Potrivit Legii, preţul de vânzare către consumator este preţul de achiziţie al produsului alimentar majorat cu adaosul comercial; iar preţul de achiziţie al produsului alimentar – cuprinde preţul de cumpărare negociat între comerciant şi furnizor.

În cazul în care retailerii nu respectă această prevedere, riscă amenzi cuprinse între 100.000 şi 150.000 de lei sau chiar suspendarea autorizaţiei de funcţionare până la 6 luni nde zile.

– Dispar taxele de raft şi de servicii

Potrivit legii, „este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii.”

– Acceptul sau refuzul produselor proaspete de către magazine se face pe loc

Potrvit legii, comerciantul poate refuza recepţia mărfii în condiţiile în care aceasta nu îndeplineşte condiţiile legale de comercializare, cantităţile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare, refuzul recepţiei mărfii făcându-se în momentul livrării, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată. Fac excepţie de la această prevedere produsele
alimentare proaspete, în cazul în care recepţia cantitativă şi calitativă se va face în momentul livrării.

– Magazinele sunt obligate să creeze spaţii speciale producătorilor români

Noua lege introduce şi obligativitatea ca retailerii „să acorde spaţii distincte
de expunere şi vânzare produselor româneşti, în condiţiile legii”

– Primăria va spune când vor putea magazinele să organizeze evenimente de promovare

Potrivit legii, „comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare are obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitare-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare
se va stabili prin hotărâre a consiliului local.”

Ce se întâmplă cu preţurile

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) au atras atenţia, în mai multe rânduri, asupra faptului că intrarea în vigoare a noii Legi ar putea duce la majorarea preţurilor la consumatorul final. Aceasta în contextul în care, în 2015, România și Polonia au avut cele mai mici prețuri la produsele alimentare din Uniunea Europeană. „Scăderea prețurilor la alimente în România nu este o situație cojuncturală ci este rezultatul concret adus de un sistem concurențial extrem de competitiv în domeniul comerțului alimentar și a măsurilor curajoase de reducere a taxelor. Amendamentele la legea 321 vor anihila această “conjunctură” favorabilă consumatorului român, vor readuce în piață „normalitatea prețurilor mari” și vor instaura haosul într-unul dintre cele mai performante sectoare economice ale României, fără niciun beneficiu real pentru producătorii locali”, specifica AMRCR printr-un comunicat.

Parlamentarii care au creat legea susţin însă că actul normativ va duce la ieftinirea produselor alimentare cu până la 20%.

Ce mai prevede legea 

Potrivit actului normativ, ‘comercianţii – persoane juridice autorizate au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanţul scurt de aprovizionare’.

Lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi’.

Legea stabileşte şi că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută ţara de provenienţă a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conţinut de acestea. Legea vizează că excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare va fi aprobă prin hotărâre de Guvern.

Legea a atras atenţia Comisiei Europene care a monitorizat situaţia din România deşi nu a fost notificată de către statul român. Într-un răspuns acordat ECONOMICA.NET, oficialii Comisiei susţin că evaluează compatibilitatea noii legi cu legislaţia comunitară, mai ales în ceea ce priveşte principiul liberei circulaţii a bunurilor. „Urmărim îndeaproape acest proiect legislativ (de modificare a Legii 321/2009), cu scopul de a evalua compatibilitatea lui cu legea UE, în special cu principiul liberei circulaţii a bunurilor.Comisia nu a fost notificată de măsurile luate conform Directivei 1535/2015 (Directiva referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale n.red)”, ne-au transmis oficialii Comisiei.

Citeşte şi Efectele perverse ale legii hipermarketurilor de pe masa lui Iohannis. Retailerii speră la creşteri, consumatorul plăteşte

Potrivit legislaţiei comunitare, piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne în care este asigurată libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor. Ca atare, unul dintre principiile de bază ale Uniunii îl reprezintă interzicerea restricțiilor cantitative asupra circulației mărfurilor și a măsurilor cu efect echivalent.

Cazul Slovaciei

În răspunsul transmis ECONOMICA.NET, oficialii Comisiei au făcut precizări referitoare la o situaţie similară petrecută în Slovacia. În cazul Slovaciei, UE a trimis, în noiembrie anul trecut, un aviz motivat.

Slovacia a legiferat ca marii retaileri să fie obligaţi să afişeze la intrarea în fiecare magazin, lizibil şi vizibil, procentul reprezentat de cifra lor de afaceri provenită din vânzarea produselor alimentare fabricate în Slovacia, raportat la cifra de afaceri generată de toate vânzările lor de produse alimentare. Retailerii sunt totodată obligaţi să publice aceste informaţii pe site-ul propriu şi să raporteze cifra în mod regulat Ministerului Agriculturii.

„Comisia consideră că aceste cerințe au efectul echivalent al unei restricții cantitative privind libera circulație a mărfurilor (articolul 34 din TFUE), deoarece acestea conduc la prejudecăți ale consumatorilor față de produse fabricate în afara Slovaciei și încurajează comercianții să vândă produse interne”.

Solicitarea Comisiei ca Slovacia să își modifice legislația a luat forma unui aviz motivat. Astfel, Slovacia dispune de un termen de două luni pentru a notifica Comisia cu privire la măsurile luate pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE în privința Slovaciei.