Legea hipermarketurilor intră în vigoare în câteva zile. A venit rândul retailerilor să se „bată” pe producători

Relaţia dintre producătorii români de alimente proaspete şi marile lanţuri de magazine a început de la o nevoie reciprocă în urmă cu aproximativ 20 de ani, când primele branduri internaţioanale şi-au făcut apariţia pe plan local. Treptat, produsul românesc a fost ridicat la rang de brand şi inserat în strategiile de marketing, astfel că, în 2009, retailerul belgian Mega Image lansa pe piaţă marca „Gusturi Româneşti” cu scopul de a satisface o cerinţă din partea consumatorilor – aceea de a consuma alimente locale. Ulterior, aproape toţi retailerii au mers pe aceeaşi strategie, în diverse variante. Acum, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a hipermarketurilor (care modifică Legea 321/2009), să ai preponderent produse alimentare româneşti pe rafturi va fi o chestiune obligatorie. Iar retailerii au început să se „bată” pe producătorul român în condiţiile în care, spun unii retaileri, piaţa locală nu ar asigura decât 20% din necesar.

La rândul lor, Asociaţiile de producători susţin că este marfă pentru toată lumea, dar adevărul nu poate fi probat. Până acum, nici producătorii, nici retailerii şi nici parlamentarii nu au făcut vreun studiu de impact din care să reiasă care vor fi efectele actului normativ. 

Citeşte şi „Made in Romania”, noua modă în retail. Vânzările sunt garantate

Cine lucrează cu cei mai mulţi producători

Având în vedere că numărul producătorilor agricoli care exploatează suprafeţe mari este extrem de limitat, ca şi cel al cooperativelor, retailerii sunt nevoiţi să colaboreze cu sute de fermieri pentru a-şi acoperi nevoie. Este, totodată, destul de dificil să îi descopere, aşa că multe companii organizează caravane de informare sau încheie parteneriate cu diverse asociaţii pentru a-şi găsi furnizorii.

Astfel, potrivit informaţiilor făcute publice de către companii, Kaufland, liderul pieţei de comerţ alimentar din România, colaborează cu peste 200 de furnizori locali şi dezvoltă din 2014 un program denumit „Ţara Mea”. Proiectul funcţionează ca o cooperativă agricolă integrată care avea în urmă cu doi ani în componenţă peste 200 de fermieri, trei societăţi comerciale procesatoare de materii prime agricole şi o fermă de porci. De altfel, numărul articolelor româneşti din magazinele Kaufland a crescut în medie, în ultimii ani, cu peste 15% pe an. S-a ajuns ca peste 50% dintre produsele de pe raft să fie autohtone.

Carrefour România a dezvoltat în ultimii 14 ani parteneriate cu peste 340 de fermieri din toate regiunile ţării şi a lansat anul trecut trei apeluri către producătorii români de legume şi fructe cu scopul de a găsi noi furnizori cu care să colaboreze pe termen lung. 

Metro Cash&Carry are pe rafturi produse româneşti în proporţie de peste 60% şi a lansat în 2012 programul „De-ale noastre”, prin care sprijină producătorii locali. Programul a fost extins la începutul acestei veri cu producători din bazinul legumicol Matca, astfel că, în acest moment, în program sunt implicaţi peste 100 de producători locali, din peste 33 comunităţi din România.

Şi Auchan face demersuri pentru a găsi furnizori locali. Retailerul a demarat anul acesta un program naţional de susţinere a producătorilor români organizând întâlniri dedicate, dar si contacte cu producătorii din întreaga ţară. În această perioadă au avut loc opt astfel de întâlniri. Auchan lucrează deja cu aproximativ 240 de producători din România.

Mega Image lucrează cu producători locali pentru brandul său „Gusturi Româneşti”, dar şi prin programul lansat anul trecut “Gusturi Românești de la gospodari”. „Avem în acest moment 65 de producători, însă este posibil ca numărul lor să mai crească deoarece procesul de selecție al noilor parteneri nu s-a încheiat”, anunţa compania în luna martie.

Surpriza vine de la Lidl 

În ultimele luni, de când discuţiile pe tema modificării legislaţiei în vigoare s-au intensificat, iar problema asigurării a 51% din produsele alimentare de pe raft de pe lanţul alimentar scurt a devenit realitate, marii retailerii au făcut publice o serie de programe de susţinere a producătorilor români. Unii au continuat proiecte vechi, iar alţii au lansat parteneriate noi.

Cea mai mare surpriză a ultimelor săptămânii a venit însă de la retailerul german Lidl, cel mai mare al 10-lea importator din România, potrivit informaţiilor Ziarul Financiar. Având o politică de discounter ce presupune că oferta prtincipală este asigurată de mărci private, Lidl a importat în 2015 în valoare de aproximativ jumătate de miliard de euro, dar face eforturi de a găsi furnizori români.

Citeşte şi Dor de Gust, Ţara mea, Gusturi româneşti: Retailerii se bat în programe „made in Romania”, agricultorii câştigă

Compania a lansat pe 1 iulie un parteneriat cu Universitatea de Ştiințe Agronomice şi Medicină Veterinară din București (USAMV) prin care susţíne producătorii români organizând sesiuni de audit şi consultanţă de specialitate. Totodată, Lidl România, împreună cu Universitatea, staţiunile de cercetare şi institutele de profil din România, va începe promovarea și cultivarea unor soiuri românești. Proiectul se va desfășura sub umbrela „Cultivat în România, specific românesc” și vizează acele soiuri adaptate din punct de vedere pedoclimatic specificului de producţie naţional. 

Potrivit Lidl, demersurile pentru demararea parteneriatului cu USAMV au început anul trecut.

Lidl lucrează cu peste 100 de producători români atât pentru a asigura necesarul din magazinele din România, dar şi pentru a face export. Din datele companiei, anul trecut a exportat produse românești în valoare de peste 25 de milioane de euro. În plus, în toamna anului trecut, Lidl a lansat Cămara Noastră, o gamă de produse marcă proprie dezvoltate cu producători din România.

Se dau bani europeni pentru asociere

Pentru a sprijini asocierea dintre producătorii locali, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat două măsuri noi de finanţare din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Este vorba despre proiecte de investiții pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol, dar şi cel pomicol prin intermediul submăsurii (sM) 16.4 (pentru sectorul agricol) şi sM 16.4a (pentru sectorul pomicol) prin care beneficiarii pot accesa până la 100.000 de euro, bani 100% nerambursabili.

Alocarea bugetară disponibilă pentru aceste două submăsuri în sesiunea aferentă anului 2016 este de 10,5 milioane de euro, împărţită astfel: pentru sectorul agricol fondurile disponibile în această sesiune sunt de 7 milioane de euro, iar pentru sectorul pomicol sunt de 3,5 milioane de euro.