‘România este văzută la nivelul BEI ca o ţară cu potenţial foarte mare pe care se lucrează pentru a găsi proiecte pe care BEI să le poată finanţa, fie de una singură, fie în colaborare cu alţi parteneri, pentru că, de obicei, BEI ajută şi la absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune de care România poate beneficia, dar, în privinţa planului european pentru investiţii acţionează mai ales ca un catalizator care să atragă alte capitaluri private în finanţarea sectorului în special la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii sau al soluţiilor de parteneriat public-privat’, a spus Popa.
La capitolul vulnerabilităţi pe care le are România, el a enumerat modul de pregătire a proiectelor, precum şi nevoia de continuitate a demersurilor importante pentru ţară pe termen mediu şi lung.
‘Este vorba despre buna pregătire a proiectelor, despre modul cum le demarăm. Găsim proiecte în diverse stadii de maturare, care concurează pentru atenţia şi timpul de muncă necesare finalizării. A doua (vulnerabilitate – n.r.) ar fi nevoia de continuitate pentru demersurile importante pentru România în ansamblu pe termen mediu şi lung. Găsirea de proiecte bune este un element-cheie pentru care trebuie în continuare să facem cu toţii eforturi’, a subliniat vicepreşedintele BEI.
În opinia sa, dacă vom avea proiecte bune, banii vor veni. ‘Există suficientă resursă de finanţare acum şi, mai ales, capacitatea României de a absorbi şi pe mai departe fondurile europene poate creşte. Au fost creşteri anii trecuţi, dar există spaţiu ca acest lucru să se întâmple şi mai departe’, a adăugat Popa.
Banca Europeană pentru Investiţii a semnat vineri trei contracte, cu Ministerul Finanţelor Publice, cu Ministerul Fondurilor Europene şi cu Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, prin care acordă României o finanţare în valoare de 360 milioane de euro pentru proiecte prioritare în cadrul Programelor Operaţionale ale Uniunii Europene din perioada 2014 – 2020.
Aceşti bani vor fi folosiţi pentru acoperirea parţială a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat în contul contribuţiei naţionale la investiţiile orientate către creştere din perioada de programare UE 2014 – 2020, în cadrul Programelor Operaţionale Competitivitate, Capital Uman şi anumite axe prioritare din Infrastructură Mare.