„Ungaria nu are nevoie de nici măcar un migrant pentru ca economia să funcţioneze, pentru ca populaţia să se susţină sau pentru ca ţara să aibă un viitor”, a declarat şeful Guvernului de la Budapesta, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său austriac, Christian Kern.
„De aceea nu este nevoie de o politică europeană comună privind migranţi: oricine are nevoie de migranţi să îi ia, dar nu ni-i băgaţi nouă pe gât, noi nu avem nevoie de ei”, a subliniat Orban.
Liderul populist a adăugat că „fiecare migrant reprezintă un risc pentru securitatea publică şi de terorism”.
„Pentru noi, migraţia nu este o soluţie, ci o problemă (…), nu este un medicament, ci o otravă, nu avem nevoie de ea şi nu o vom înghiţi”, a avertizat el.
Anterior, ministrul ungar al muncii a sugerat că Ungaria, care se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă în unele domenii, analizează posibilitatea de a permite unor migranţi din afara UE să se angajeze în ţară, la circa un an după ce a ridicat garduri la frontiere pentru a ţine la distanţă valul de refugiaţi.
Potrivit estimărilor, ţara are nevoie de zeci de mii de migranţi pentru a acoperi penuria de pe piaţa muncii şi a evita repercusiunile economice negative. Însă proiectul de propunere precizează faptul că li se va permite accesul numai „muncitorilor calificaţi, integrabili din punct de vedere cultural”, ceea ce ar putea sugera că musulmanii nu vor fi acceptaţi
Ungaria va organiza pe 2 octombrie un referendum privind cotele de migranţi impuse de Uniunea Europeană.
Încurajat de rezultatul surprinzător al referendumului din Marea Britanie pentru ieşirea din UE, premierul Viktor Orban are speranţe mari de la această consultare populară, după ce şi-a asumat o poziţie antiimigranţie în timpul escaladării crizei refugiaţilor, anul trecut.
Budapesta a ridicat un gard la graniţele ţării cu Croaţia şi Serbia, pentru a ţine solicitanţii de azil la distanţă, într-o perioadă în care sute de mii de migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa au traversat Ungaria pentru a ajunge în vestul şo nordul Europei. Mai multe ţări din sud-estul continentului au luat exemplul Budapestei şi au ridicat garduri la graniţe.
Mai mult, alături de Slovacia, Ungaria a contestat în justiţie anul trecut planul UE de a introduce cote obligatorii de migranţi relocaţi pentru fiecare stat membru.
Mecanismul de relocare a migranţilor în UE a fost stabilit anul trecut, după ce peste 1,5 milioane de solicitanţi de azil au intrat în blocul comunitar. Majoritatea au vrut să se stabilească în Germania şi în alte ţări bogate.
UE analizează în prezent o modificare a regulilor de azil, ce ar putea include amenzi pentru statele care refuză cotele.