Judecătorii CCR au admis miercuri sesizarea USL cu privire la neconstituţionalitatea legii prin care se suprapune data când vor avea loc alegerile parlamentare şi locale.
Legea se va întoarce în Parlament.
Motivaţia Curţii este aşteptată să fie dată publicităţii săptămâna viitoare. Decizia CCR este una definitivă şi general obligatorie.
Adoptarea legii comasării s-a făcut prin asumarea răspunderii guvernului Boc, iar parlamentarii USL au combătut constant această lege.
Curtea Constituţională trebuia să decidă, joi, asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii privind comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare. Judecătorii au amînat însă o decizie pentru săptămâna viitoare.
USL a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Legea privind comasarea alegerilor, după respingerea moţiunii de cenzură depuse după asumarea răspunderii Guvernului pe acest act normativ, reprezentanţii Uniunii menţionând că cer CC „o atitudine de respect faţă de lege şi democraţie”.
„Uniunea Social Liberală avertizează că respingerea moţiunii de cenzură, prin obligarea parlamentarilor puterii să nu participe la vot, nu face decât să menţină România pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat în ultimii ani. USL va sesiza Curtea Constituţională cu privire la Legea privind comasarea alegerilor. O analiză corectă ar trebui să ducă, în mod normal, la respingerea legii de către Curtea Constituţionala, instituţie căreia îi cerem, măcar acum, o atitudine de respect faţă de lege şi democraţie”, informa, în 22 decembrie, Biroul de presă al PSD.
Potrivit sursei citate, în 22 decembrie, prin respingerea moţiunii de cenzură, „actuala putere a călcat în picioarele principiile şi idealurile pentru care s-a luptat la Revoluţia din 1989”.
„Atunci, românii au cerut dreptul de a-şi decide soarta prin vot, au cerut pluralism politic, au cerut libertatea. Astăzi, PDL şi aliaţii săi au decis că oamenii pot să voteze doar când decide puterea politică, nu când o cer actele constitutive ale unui stat care se pretinde democratic. În condiţiile în care preşedintele statului îşi permite să susţină că «stabilitatea» – adică menţinerea puterii – este mai importantă decât democraţia, este clar că România se situează deplin în afara valorilor Uniunii Europene. Uniunea Social Liberală va continua eforturile de a bloca transformarea României într-un stat autoritar, soluţia pe care Traian Băsescu, PDL şi aliaţii săi au ales-o, pentru a-şi creşte şansele de a se menţine la putere. Indiferent de instrumentele nedemocratice şi ilegale la care puterea apelează pentru a-şi maximiza şansele în bătălia electorală, USL va câştiga viitoarele alegeri, va forma Guvernul şi va trimite PDL în opoziţie pentru mulţi ani”, se mai arăta în comunicat.
În sesizarea adresată CC, USL solicită să se constate „neconstituţionalitatea prevederilor Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali”.
USL susţine, între altele, că acest act normativ este „viciat de neconstituţionalitate în ansamblu, adoptarea acestuia fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern”.
Reprezentanţii USL consideră de asemenea că prevederile legii privind comasarea alegerilor „încalcă în mod flagrant principiile directoare instituite prin Codul bunelor practici în materie electorală” al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, organ al Consiliului Europei.
„În primul rând, evidenţiem faptul că prin legea supusă controlului instanţei constituţionale se realizează o reformă radicală a legislaţiei electorale, fiind violate standardele europene în materie, cu puţine luni înainte de alegerile locale şi, respectiv, parlamentare, programate să aibă loc în anul 2012. Modificarea legislaţiei electorale are loc cu cinci luni şi jumătate înaintea alegerilor locale şi cu 11 luni înaintea celor parlamentare. Acest lucru contravine în mod flagrant dispoziţiilor Comisiei de la Veneţia potrivit cărora legislaţia europeană nu poate fi modificată decât cu minimum 12 luni înainte de alegeri”, se mai arată în document.
USL menţionează totodată că actul normativ, „dispunând cu privire la comasarea alegerilor stabileşte în realitate şi o prelungire cu aproximativ 6 luni a mandatelor aleşilor locali, aflaţi in prezent în funcţie, de vreme ce aceştia şi-au dobândit mandatele ca urmare a alegerilor ce au avut loc în iunie 2008”.
„Nu este admisibil să se modifice un act normativ în vederea acordării unui beneficiu (al prelungirii mandatului) strict pentru o categorie de aleşi locali – cu atât mai mult cu cât acest demers se realizează cu nerespectarea principiului acţiunii legii în timp”, se mai arată în sesizare.
Cum s-a adoptat legea comasării
Moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol”, depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor, a fost respinsă, joi, de Parlament.
La moţiune şi-au exprimat votul 213 parlamentari, 209 votând „pentru”, iar patru „împotrivă”.
Pentru adoptarea moţiunii de cenzură erau necesare 234 de voturi favorabile, iar opoziţia are 215 parlamentari. În plus faţă de aceştia senatorul Mircea Geoană şi deputatul Daniel Oajdea anunţaseră că votează în favoarea moţiunii.
Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, şedinţa Parlamentului în acest sens având loc în 15 decembrie.